Oana Gheorghiu acuză cumulul de funcții din companiile de stat din energie: „10 oameni cumulează nu mai puţin de 47 de funcţii în 16 companii”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că zece persoane cumulează 47 de funcţii în 16 companii diferite din domeniul energiei și încasează venituri lunare de până la 75.000 de lei. Ea a mai afirmat că 25 de persoane dețin 77 dintre cele 288 de mandate active din companiile de stat din energie și că această situație nu este cauzată de lipsa legislației, ci de lipsa voinței de a elimina „portițele” care au permis astfel de practici.

Într-o postare publicată joi pe Facebook, Oana Gheorghiu a prezentat mai multe exemple privind veniturile obținute din cumulul funcțiilor de conducere și al mandatelor din consiliile de administrație.

Oana Gheorghiu, reacție la decizia CJUE: Este foarte nedrept ca faptele de corupție să se prescrie. S-a creat o mare frustrare în societate

Oana Gheorghiu: Reforma s-ar putea face dacă partidele nu ar mai minți

„Cum se fac banii în companiile de stat din energie?

• 75.000 lei / lună câştigă un domn, venit cumulat din 2 funcţii în consilii de administraţie şi o funcţie executivă de director;
• 59.000 lei / lună câştigă un alt domn, pe aceeaşi reţetă ca mai sus;
• 58.700 lei / lună primeşte altcineva dintr-o funcţie executivă de director şi un provizorat în consiliu de administraţie;
• 52.000 lei / lună din 2 consilii de administraţie;
• 48.000 lei / lună din 2 consilii de administraţie;
• 34.200 lei / lună din 5 consilii de administraţie”, a scris vicepremierul interimar.

Potrivit acesteia, analiza arată că aceleași persoane ocupă simultan numeroase funcții în mai multe companii de stat din sectorul energetic.

„Aceiaşi 10 oameni cumulează nu mai puţin de 47 de funcţii în 16 companii diferite, în diverse roluri: membru în consiliul de administraţie, membru în consiliul de supraveghere sau diferite funcţii executive de director”, a precizat Oana Gheorghiu.

„Dacă extindem analiza, aceleaşi 25 de persoane deţin 77 din 288 mandate active”, a arătat aceasta.

Oana Gheorghiu susține că, după ce Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a Ministerului Energiei, autoritățile au avut acces la toate datele necesare pentru a evalua situația și pentru a identifica problemele din sistem.

Ea consideră că primul pas este diagnosticarea situației „cu care ne confruntăm și a scăpărilor legislative care permit ca astfel de situații să se întâmple în multe dintre companiile de stat”.

„Energia e unul dintre cele mai sensibile domenii. Preţul ei loveşte direct în economie şi în bugetul fiecărei familii. Iar dacă azi plătim mai mult decât vecinii noştri, înseamnă că strategia şi investiţiile din ultimii ani nu au fost corecte. Totuşi, aceiaşi «specialişti» conduc de multă vreme companiile din energie – pentru că sistemul a fost construit să-i ţină acolo”, a afirmat Oana Gheorghiu.

Ea consideră că nu legile lipsesc, ci voinţa de a închide „portiţele” „uitate” în aceste legi.

„Fiecare regulă nouă se loveşte de o veche tradiţie: un grup restrâns care roteşte aceleaşi funcţii prin aceleaşi companii şi o practică instituţională care a preferat mereu soluţia care lasă lucrurile neschimbate”, a explicat vicepremierul.

Oana Gheorghiu a făcut referire și la procedura de revocare a persoanelor aflate în funcții de conducere. Potrivit vicepremierului, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 158/2025, schimbarea acestora era dificilă și putea genera costuri suplimentare pentru stat, fiindcă persoanele revocate câștigau adesea procesele în instanță și primeau despăgubiri.

„Legea nr. 158/2025 a rezolvat o parte din problemă: azi e mai uşor să revoci pe cineva care nu se aliniază la noile plafoane de remuneraţie, în 60 de zile, fără daune. Dar revocarea pentru performanţă slabă sau acţiuni contrare interesului companiei rămâne, ca şi înainte, o chestiune de clauze contractuale. Altfel spus, depinde cât de riguros a fost negociat contractul de mandat de către ministerul sau autoritatea tutelară”, a precizat aceasta.

„Altfel spus, depinde cât de riguros a fost negociat contractul de mandat de către ministerul sau autoritatea tutelară. Clauze slabe, negociate de-a lungul anilor cu aceeași lipsă de rigoare, înseamnă că un membru de consiliu de administrație este foarte greu de revocat, chiar și atunci când acționează clar împotriva companiei, adică implicit împotriva intereselor statului. Reforma reală nu înseamnă doar legi noi, ci să închizi «portițele» care au permis abuzuri vreme de ani de zile. Trebuie să oprim risipa din companiile de stat”, a mai scris Gheorghiu.