Parlamentul, convocat în sesiune extraordinară pentru a modifica Legea pensiilor speciale. Ciolacu: „Nu ne permitem să pierdem fonduri europene”

„Săptămâna viitoare vom convoca Parlamentul în sesiune extraordinară pentru a modifica Legea pensiilor speciale în acord cu obiecţiile CCR. Îi solicit Ministrului Justiţiei ca până atunci să formuleze amendamentele contestate de Curte cu privire la pensiile de serviciu ale magistraţilor”, a transmis joi Marcel Coilacu.

Premierul susţine că este absolut necesar ca această Lege să intre în vigoare cât mai rapid, astfel încât România să poată accesa banii europeni din PNRR: „Nu ne permitem să pierdem fonduri europene din cauza pensiilor speciale”.

Guvernul trebuie să adopte reforma pensiilor speciale până la finalul lunii august. Altfel, România riscă să piardă 3 miliarde de euro din PNRR.

Legea pensiilor speciale este parţial neconstituţională şi trebuie să fie corectată de Parlament, a decis CCR. Decizia a fost luată miercuri.

CCR a trimis legea pensiilor speciale în parlament

Curtea Constituţională a anunţat că a decis unanimitate de voturi în privinţa punctului 1 şi cu majoritate de voturi în privinţa punctului 2.

„1. A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a constatat că dispoziţiile art.I-IV, art.XIII alin.(5) şi (6) şi art.XV din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, precum şi anexele nr.1-3 la aceasta sunt neconstituţionale.
2. A respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal este constituţională în raport cu criticile de neconstituţionalitate extrinsecă formulate.”

În esenţă, Curtea a constatat că „diminuarea bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justiţiei, precum şi omisiunea reglementării unor dispoziţii tranzitorii efective în privinţa creşterii, pe de o parte, a ponderii vechimii efective în funcţie, şi, pe de altă parte, a vârstei de pensionare necesare acordării pensiei de serviciu afectează componenta funcţională/instituţională a principiului independenţei justiţiei în substanţa sa.”

De asemenea „se încalcă exigenţele de calitate a legii prin lipsa unor reglementări tranzitorii clare, precise şi previzibile cu privire la actualizarea pensiilor de serviciu şi la eliminarea creşterii cu 1% a valorii de 80% care se aplică asupra bazei calcul a pensiei de serviciu pentru fiecare an care depăşeşte vechimea standard de 25 de ani.”

Curtea a mai reţinut că „recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată afectează securitatea juridică în componenta de neretroactivitate a legii. Securitatea juridică cere şi impune o protecţie a garanţiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare.”

Curtea a mai observat că „partea necontributivă a pensiei de serviciu poate face obiectul unei impozitări distincte faţă de partea sa contributivă condiţionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fără distincţie. Legea criticată introduce o astfel de impozitare, însă, nu stabileşte cu claritate baza de impunere, ceea ce este contrar exigenţelor de calitate a legii. Curtea a mai reţinut că impozitarea nu poate avea un caracter sancţionator, pentru că se ajunge practic la o regândire şi restructurare indirectă a însăşi bazei de calcul a pensiei de serviciu.”