PNL cere comisii de anchetă în Parlament, pe Fondul de rezervă a Guvernului şi Autostrada Comarnic

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a anunţat luni, la finalul şedinţei săptămânale a conducerii PNL, că formaţiunea solicită înfiinţarea a două comisii de anchetă în Camera Deputaţilor şi Senat, pe tema cheltuirii Fondului de rezervă a Guvernului şi a situaţiei Autostrăzii Comarnic-Braşov.

208 afişări
Imaginea articolului PNL cere comisii de anchetă în Parlament, pe Fondul de rezervă a Guvernului şi Autostrada Comarnic

PNL cere comisii de anchetă în Parlament, pe Fondul de rezervă a Guvernului şi Autostrada Comarnic (Imagine: Razvan Chirita/Mediafax Foto)

”PNL a decis să solicităm la nivel parlamentar constituirea a două comisii de anchetă, prima la nivelul Camerei Deputaţilor în legătură cu modul de cheltuire, de folosire a Fondului de rezervă aflat la dispoziţia primului ministru. Raportul Curţii de Conturi relevă faptul că banii au fost alocaţi după criterii politice, în mod evident nu face altceva decât să confirme practica alocării subiective şi politice a banilor aflaţi la dispoziţia primului ministru, şi bineînţeles în afara scopului pentru care s-a creat acest fond”, a spus Stroe.

El a menţionat că alocarea fondurilor nu s-a realizat în mod transparent, cu respectarea criteriilor de urgenţă.

”La Senat vom solicita constituirea unei comisii de anchetă în legătură cu situaţia autostrăzii Comarnic- Braşov. Motivul ţine de costurile extrem de ridicate la care se ridică acest proiect, de câteva ori decât celebrul caz Bechtel. Guvernul trebuie să răspundă de ce nu se realizează acest obiectiv şi din fonduri europene şi, bineînţeles, explicaţii aşteptăm şi în legătură cu modul nejustificat în care s-a tot amânat luarea unei decizii finale în acest proiect”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al PNL.

Guvernul a continuat, în 2013, practica anilor precedenţi de a aloca sume importante din Fondul de rezervă bugetară fără criterii clare şi transparente, acest fond reprezentând, de fapt, o modalitate de a suplimenta fără control parlamentar bugetele unor instituţii, a anunţat, joi, Curtea de Conturi.

Legea finanţelor publice locale stabileşte că banii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pot fi acordaţi unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, doar pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.

Guvernul a aprobat, însă, în ultimii ani, numeroase derogări de la această lege pentru a aloca bani din această sursă în special primarilor, banii fiind repartizaţi prin ordin al ministrului Administraţiei Publice, post ocupat în prezent de vicepremierul Liviu Dragnea, şi fără ca lista primăriilor beneficiare să mai fie prezentată public, în Monitorul Oficial, ca în anii precedenţi.

În 2013, an verificat acum de Curtea de Conturi, unul dintre argumentele prin care era justificat un transfer de fonduri către primării, înlocuit ulterior cu alte argumente, făcea referire la apropierea unui "ger arctic".

Raportul Curţii de Conturi pe 2013 aminteşte că banii din Fondul de rezervă nu trebuie rambursaţi de către beneficiari, inclusiv primari, dar relevă că, în practică, nici nu a existat un control al Ministerului Finanţelor prin care să fie verificat dacă obiectivul final prevăzut în actul de alocare a banilor a şi fost îndeplinit, ministerul nefectuând nici măcar o evaluare a notelor de fundamentare întocmite de către ordonatorii de credite care primeau banii.

În 2013, au fost emise 38 hotărâri de guvern pentru alocarea de bani din Fondul de rezervă bugetară către diverşi ordonatori de credite şi bugetele locale, banii astfel alocaţi ajungând la aproape un miliard de lei, respectiv 940,39 milioane lei.

În ceea ce priveşte Autostrada Comarnic-Braşov, statul vrea să găsească un model financiar mai eficient în raport cu bugetul şi să atragă finanţare de la instituţii financiare internaţionale pentru această autostradă, iar discuţiile cu consorţiul selectat vor continua până în aprilie, a anunţat Ministerul Transporturilor (MT).

Premierul a cerut în ianuarie ministrului Transporturilor ca, până pe 15 februarie, să fie decisă semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii sau rezilierea procedurii, arătând că nu se mai poate aştepta.

"Am discutat cu consorţiul şi, în varianta în care vom reuşi să restructurăm proiectul şi să găsim un model financiar mai eficient în raport cu bugetul ţării, pe care să-l aducem într-o zonă în care pot participa şi alte instituţii financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC – cu care MT are programate discuţii pe această temă) si dacă vom avea şi o poziţie favorabilă şi din partea Eurostat, deci dacă găsim o astfel de variantă, care să fie acceptată de toată lumea, mergem mai departe. Daca nu, şi se menţin datele actuale, va trebui să găsim o altă construcţie a acestui proiect. Pe aceste coordonate ale restructurării proiectului continuăm până în luna aprilie discuţiile cu partenerii din consorţiul Vinci-Strabag-Aktor", a declarat ministrul Transporturilor, Ioan Rus.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici