PSD propune eliminarea oricărei imunităţi pentru preşedinte, membrii Guvernului şi parlamentari

Preşedintele PSD Mircea Geoană a anunţat, duminică, într-o conferinţă de presă, că PSD va propune, la începutul sesiunii parlamentare, un proiect de lege privind modificarea Constituţiei în sensul eliminării oricărei forme de imunitate pentru preşedinte, membrii Guvernului şi parlamentari.

19 afișări
Imaginea articolului PSD propune eliminarea oricărei imunităţi pentru preşedinte, membrii Guvernului şi parlamentari

PSD propune eliminarea oricărei imunităţi pentru preşedinte, membrii Guvernului şi parlamentari (Imagine: Mediafax Foto)

Liderul PSD a precizat că în acest scop este nevoie de semnăturile a un sfert din numărul deputaţilor şi senatorilor, iar PSD dispune de acest număr de parlamentari.

El a precizat că e nevoie de două treimi din numărul parlamentarilor pentru ca un astfel de proiect de lege să treacă, existând şanse în acest sens.

Geoană a precizat că la 30 de zile de la adoptarea legii de modificare a Constituţiei poate fi organizat referendumul, conform legii.

"Nimic nu e mai important ca, odată cu alegerile parlamentare, să se organizeze şi un referendum pentru modificarea Constituţiei, în ceea ce priveşte imunitatea pentru demnitari", a apreciat Mircea Geoană, care a spus că un astfel de demers este necesar pentru a depolitiza actul de justiţie.

Lideru PSD a spus că din cauza reformelor Băsescu - Macovei, clasa politică românească se luptă nu pentru independenţa şi depolitizarea justiţiei, ci pentru "cum să domine politic justiţia românească".

"Aceasta este lupta între Palate, aceasta este principala preocupare a liderilor de astăzi ai României", a spus Geoană.

Liderul social-democrat a susţinut că politizarea puterii judecătoreşti în România este cel mai mare rău pe care l-a făcut guvernarea de după 2005 "în frunte cu Traian Băsescu şi premierul Tăriceanu".

"Toate personalităţile care sunt apropiate lui Traian Băsescu, politicieni sau oameni de afaceri, nu au avut niciun fel de incidenţă cu actul de justiţie. Dacă vă uitaţi şi la numele aflate în atenţia Parlamentului, sunt reprezentanţi ai tuturor partidelor cu excepţia PDL. Cum se face? Sunt fecioare fără de prihană sau poate sunt foarte pricepuţi în ale furatului. Dar este clar că există o formă de protecţie în jurul liderilor PDL pe care Traian Băsescu o execută cu foarte mare perseverenţă", a mai spus Mircea Geoană.

Potrivit articolului 150 din Constituţie, revizuirea legii fundamentale poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Articolul 151 prevede că "proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere", iar dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.

Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. Solicitările DNA de avizare a începerii urmăririi penale în cazurile lui Adrian Năstase şi Miron Mitrea au fost respinse, miercuri, de Camera Deputaţilor.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a comunicat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că în urma voturilor din Camera Deputaţilor privindu-i pe Adrian Năstase şi Miron Mitrea dosarele acestora sunt blocate, anchetele fiind oprite.

Deputatul Miron Mitrea a anunţat, miercuri, într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX, că îşi va da demisia din Cameră, odată cu începerea sesiunii de toamnă, el subliniind că "este un politician care îşi respectă cuvântul dat".

În schimb, fostul premier Adrian Năstase a scris, pe blogul său, că votul Camerei Deputaţilor împotriva începerii urmăririi sale penale reprezintă "o soluţie politică dată unui dosar politic".

Referitor la imunitatea parlamentarilor, articolul 72 din Constituţie prevede că "deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului". Aceştia pot fi însă "urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor". Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

În ceea ce-l priveşte pe şeful statului, legea fundamentală prevede că "preşedintele României se bucură de imunitate", iar prevederile articolul 72, alineatul 1, conform cărora "deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului" se aplică în mod corespunzător.

În privinţa membrilor Guvernului, articolul 109 din Constituţie prevede că "numai Camera Deputaţilor, Senatul şi preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor", iar "cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială".

Procedura de a cere aviz de urmărire penală a Camerei din care face parte parlamentarul care este acuzat de fapte comise în timpul în care a fost ministru, a fost impusă de Curtea Constituţională, prin decizia din 5 iulie 2007, când a admis excepţia de neconstituţionalitate a articolului 23 alineatele 2 şi 3 din Legea 115/1995 privind răspunderea ministerială. În motivarea deciziei, Curtea a arătat că actul normativ instituie o măsură de protecţie a mandatului exercitat de membrii Guvernului, "având deci caracterul obiectiv al unei garanţii constituţionale de ordin procedural, menite să ocrotească interesul public, şi anume realizarea actului de guvernare prin exerciţiul mandatului". Astfel, Curtea a impus imunitate şi foştilor membri ai Guvernului.

De asemenea, în 11 martie 2008, Curtea Constituţională a decis că Ministerul Public este obligat să ceară Parlamentului avizul pentru cercetarea miniştrilor sau foştilor miniştri, care au calitatea de parlamentar, atunci când demnitarii sunt vizaţi în cadrul unei anchete.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici