Secretarul general al Guvernului, despre listarea companiilor de stat: „Nu reduce deficitul și nu are legătură cu PNRR”
Senatorul PSD spune că inițiativa promovată de vicepremierul Oana Gheorghiu ridică „patru probleme distincte, care merită separate cu claritate”, începând cu modul în care a fost introdusă în circuitul guvernamental.
Social-democratul, care și-a depus joi demisia din funcția de secretar general al Guvernului, odată cu miniștrii PSD, rămâne în funcție până la semnarea decretelor de constatare a încetării mandatelor de către președinte.
Procedură „opacă”
Oficialul susține că lista companiilor – care ar include CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română și Poșta Română – nu a fost analizată în cadrul Comitetului Interministerial pentru Sprijinirea Implementării Reformei 9 (CNR9), deși acesta este organismul responsabil.
„Documentul a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței de guvern în dimineața ședinței, neexistând timpul necesar pentru a fi studiat”, a transmis vineri Ștefan Radu Oprea.
Parlamentarul PSD consideră că un astfel de demers „cu implicații majore pentru active strategice ale statului a ocolit astfel organismul tehnic creat tocmai pentru a-l analiza”.
„Ironia este că guvernanța corporativă și listarea la bursă înseamnă transparență – ori doamna Gheorghiu a folosit cea mai opacă procedură posibilă, introducerea documentului pe sub radar”, susține social-democratul.
Oprea: Jalonul PNRR, invocat greșit
Oprea respinge și argumentul că listarea ar fi necesară pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR.
„Jalonul 443 prevede listarea sau restructurarea a cel puțin 3 companii de stat din domeniul energiei și transporturilor, cu termen august 2026. El nu are legătură cu CEC Bank, Loteria Română sau Portul Constanța”, explică politicianul.
Acesta susține că termenul-limită din PNRR, august 2026, nu mai permite listări reale și că vicepremierul ar fi confirmat acest lucru: „Chiar doamna Gheorghiu a confirmat că listarea nu mai este posibilă în termenul rămas – un proces profesionist durează minimum 9-18 luni”.
Planul pentru trei companii de stat
În aceste condiții, România ar urma să propună Comisiei Europene restructurarea unor companii, nu listarea lor.
„România va propune Comisiei Europene restructurarea a trei companii: Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale ELCEN. Așadar, lista de listare anunțată public nu are legătură cu îndeplinirea jalonului PNRR – care, oricum, se rezolvă prin restructurare, nu prin listare”, a precizat senatorul.
Oprea: Listarea nu reduce deficitul
Oprea mai spune că măsura nu ar avea efect asupra deficitului bugetar, în raport cu regulile europene. Acesta susține că veniturile din privatizare nu sunt tratate ca venituri bugetare curente. „Veniturile din privatizare nu sunt recunoscute ca venituri bugetare curente în metodologia ESA 2010 după care Eurostat calculează deficitul României. Ele intră într-un cont dedicat”, explică parlamentarul.
În opinia sa, decizia ar putea chiar să afecteze veniturile pe termen lung: „Din contră pierzi dividendele pe care statul le încasează în fiecare an”.
Guvernanța există deja la companiile listate
Secretar general demisionar contestă și ideea că listarea ar elimina sinecurile din companii.
„Argumentul nu are sens pentru că Hidroelectrica, Romgaz, Transelectrica și Transgaz sunt deja listate la bursă. Au deja transparență, raportare publică trimestrială, management evaluat de piață”, afirmă Oprea.
El susține că vânzarea unor pachete suplimentare nu poate aduce beneficii reale: „un pachet minoritar suplimentar vândut de stat nu aduce nicio îmbunătățire de guvernanță”.