Summitul de la Vilnius se deschide joi, umbrit de refuzul Ucrainei de a semna Acordul de Asociere cu UE

După mai multe luni de tratative între Bruxelles şi Kiev pentru a încerca rezolvarea cazului opozantei încarcerate Iulia Timoşenko, surpriza a venit din partea ucrainenilor, care au decis săptămâna trecută, sub presiunea Rusiei, să le închidă uşa în nas europenilor.

UE a afirmat că acordul este încă "pe masă", dar şansele ca acesta să fie semnat vineri la Vilnius par infime.

Renunţarea autorităţilor ucrainene a declanşat furia opoziţiei proeuropene, care organizează la Kiev manifestaţii masive ce amintesc de "revoluţia portocalie" din 2004.

Premierul Mikola Azarov a afirmat, miercuri, că procesul de negociere continuă, dar că preşedintele Viktor Ianukovici a avertizat cu o zi înainte că Ucraina aşteaptă condiţii mai bune pentru a-l semna.

Ianukovici va fi prezent la Vilnius pentru a se explica în faţa omologilor săi europeni, care se deplasează aproape cu toţii în capitala lituaniană. Cei 28 de şefi de stat şi de guvern vor să afle mai multe despre intenţiile reale ale preşedintelui ucrainean, subliniază o sursă europeană. Considerat un prorus, de la alegerea sa în 2010, Ianukovici pare să jongleze între Europa şi Rusia, încercând să profite de prima fără să se îndepărteze de cea de-a doua.

Bruxelles-ul a ridicat tonul împotriva Moscovei în această săptămână, denunţând public "presiunile" ruse. "Războiul Rece s-a încheiat", a declarat miercuri cancelarul german Angela Merkel. "O apropiere de Europa este în continuare înţeleasă în Rusia ca o îndepărtare de Rusia. Trebuie să depăşim această mentalitate de «ori una, ori alta»", a pledat ea.

Summitul Parteneriatului Estic trebuie să adopte o declaraţie care se referă la o avertizare "voalată" la adresa Rusiei faţă de orice ingerinţă în afacerile ţărilor vecine, potrivit cotidianului polonez Gazeta Wyborcza. Textul ar trebui, de asemenea, să le reamintească ţărilor din Europa de Est "să se reformeze şi să se apropie de Occident".

În paralel, UE este criticată pentru modul în care a negociat cu Ucraina. "Bruxellesul a comis o eroare de judecată", focalizându-se pe cazul Iulia Timoşenko, în detrimentul "politicii de presiune şi de şantaj" exercitate asupra Kievului de Moscova, a declarat miercuri preşedintele polonez Bronislaw Komorowski.

Unii îi reproşează, de asemenea, că nu a oferit Ucrainei şi altor ţări din cadrul Parteneriatului Estic o perspectivă clară de integrare europeană, aşa cum a fost cazul ţărilor din Est, în urmă cu 20 de ani, după căderea Zidului Berlinului.

UE încearcă să minimizeze lovitura primită, afirmând că un acord cu Ucraina poate fi semnat în săptămânile sau lunile următoare, chiar dacă mulţi se îndoiesc de acest lucru. Un summit UE-Ucraina este prevăzut în februarie 2014.

Mai global, Europa vrea să creadă că eşecul ucrainean nu pune în discuţie proiectul lansat în 2009 pentru a încerca să stabilizeze fostele republici sovietice. Ea insistă pe beneficiile pe care le-ar putea avea aceste ţări, în domeniul comercial sau de liberalizare a vizelor.

Amintind milioanele de euro angajaţi în ultimii ani în vederea modernizării politice şi economice a acestor ţări, ea se declară chiar dispusă să mărească această sumă pentru a facilita adaptarea lor.

Dar la Vilnius, UE va trebui să se mulţumească cu parafarea a două Acorduri de Asociere, cu Georgia şi Moldova. Semnarea definitivă nu este aşteptată decât după mai multe luni, chiar un an. Vor fi semnate şi câteva acorduri de anvergură mai mică, între care un acord cu Azerbaidjanul privind facilitarea vizelor.

Dar Armenia s-a îndepărtat de UE la începutul lui septembrie, când a anunţat că se va alătura uniunii vamale conduse de Rusia. În ceea ce priveşte relaţiile cu Belarusul, ultima dictatură din Europa, ele sunt îngheţate în absenţa totală a progreselor în privinţa drepturilor omului.