Vot final pe Legea offshore: Deputaţii au respins solicitarea de amânare a dezbaterilor

Camera Deputaţilor a respins, miercuri, solicitarea Uniunii Salvaţi România de amânare a dezbaterilor pe proiectul de lege privind offshore privind condiţiile în care se vor realiza exploatările de gaze din Marea Neagră.

331 afișări
Imaginea articolului Vot final pe Legea offshore: Deputaţii au respins solicitarea de amânare a dezbaterilor

Vot final pe Legea offshore: Deputaţii au respins solicitarea de amânare a dezbaterilor

Deputatul USR Tudor Benga a apreciat în plenul Parlamentului că ”este aberant ca votul pe un proiect atât de important să intre aşa de repede în dezbaterea forului legislativ inferior”.

"Trebuie să avem cifrele asumate de statul român. Să lăsăm o săptămână ca aceste cifre să fie trecute şi prin filtrul opiniei publice", a adăugat Benga.

Propunerea USR a fost susţinut şi de PNL prin deputatul PNL Virgil Popescu. Liberalul a precizat că dezbaterile din comisii de specialitate au fost "un simulacru".

Plenul Camerei a respins propunerea de amânare a dezbaterii cu 114 voturi împotrivă şi 28 voturi pentru.

Comisiile reunite de industrii, administraţie publică şi buget din Camera Deputaţilor au adoptat, marţi, un raport favorabil cu amendamente pentru proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore.

„Nu am abdicat şi mă bucur că au rămas nişte principii în picioare, mă refer la procentul de 50% din producţia de gaz tranzacţionată pe bursa din România, a rămas calculul cu deducere de 30% din impozitul pe venitul suplimentar, astfel încât atunci când tragem linia statul român şi cu investitorii au un câştig echilibrat. Statul român şi investitorii îşi împart în mod echitabil profitul gazului din Marea Neagră. Am acceptat faptul că nouă, statului român, ne aparţin gazele, lor le aparţie tehnologia şi am acceptat şi este foarte normal ca investitorii să îşi deducă investiţiile”, a declarat marţi, la finalul şedinţei, preşedintele grupului PSD din Camera Deputaţilor, Daniel Suciu.

Cu privire la profiturile pe care le vor obţine statul român şi investitorii în urma legii offshore, vicepreşedintele ALDE Varujan Vosganian a spus, marţi, că potrivit evaluărilor raportul este „50 - 50 cu anumite oscilaţii”

Camerei Deputaţilor va vota, miercuri, în calitate de for decizional, legea offshore privind condiţiile în care se vor realiza exploatările de gaze din Marea Neagră. Investitorii sunt obligaţi să tranzacţioneze 50% din gaze pe bursa din România, iar 25% din angajaţi trebuie să fie români.

40 de ONG-uri solicită deputaţilor să nu voteze legea pentru combaterea spălării banilor

40 de organizaţii neguvernamentale solicită deputaţilor să nu voteze proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în forma actuală, printr-o scrisoare deschisă.

Proiectul este iniţiat de Guvern în vederea transpunerii celei de-a patra Directive Europene privind Spălarea Banilor (EU 2015/849). În corpul acestui proiect de lege au fost introduse prevederi care nu au ca scop prevenirea spălării banilor, ci blocarea activităţii asociaţiilor şi fundaţiilor din România, spun organizaţiile semnatare ale scrisorii.

Prezentăm textul integral al scrisorii:

„În ciuda criticilor vehemente ale societăţii civile, Camera Deputaţilor urmează să adopte proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Proiectul este iniţiat de Guvern în vederea transpunerii celei de-a patra Directive Europene privind Spălarea Banilor (EU 2015/849) şi a fost susţinut constant de partidele aflate la guvernare.

În corpul acestui proiect de lege, lege a cărei necesitate nu o contestăm, au fost introduse prevederi care nu au ca scop prevenirea spălării banilor, ci blocarea activităţii asociaţiilor şi fundaţiilor din România.

Pe această cale, solicităm membrilor Camerei Deputaţilor să nu voteze proiectul de lege în forma în care a ajuns pe agenda plenului. Solicităm în special membrilor UDMR şi ai reprezentanţilor minorităţilor naţionale să nu accepte această înţelegere propusă de guvernare, prin care organizaţiile minorităţilor naţionale sunt exceptate de la prevederile legii, în schimbul sprijinului politic la vot. Astfel vor accepta un abuz asupra întregului sector neguvernamental, în schimbul unui privilegiu iluzoriu.

Fără niciun temei, legea plasează societatea civilă în aceeaşi categorie de risc financiar cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc şi cu instituţiile bancare. Fără publicarea niciunei analize de risc, aşa cum recomandă standardele internaţionale în materie, ONG-urilor li se impun aşadar nişte obligaţii de raportare la care cu greu vor face faţă până şi instituţii puternice, care înregistrează profituri importante, precum băncile şi cazinourile. Legea introduce obligativitatea de a raporta beneficiarul real în termen de 30 de zile de când acesta este cunoscut; în caz de neconformare, organizaţia poate fi dizolvată. Caracterul excesiv nu este dat de obligaţia de raportare per se, ci de subiecţii acestei obligaţii: persoanele fizice care beneficiază de asistenţă, consiliere, ajutor, activităţi socio-medicale, educaţionale sau culturale, inclusiv copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi sau condiţii medicale pentru care au nevoie de ajutor.

Directiva europeană doreşte să existe posibilitatea identificării celor care controlează sau iau decizii, nu a celor care sunt destinatarii activităţilor asociaţiilor şi fundaţiilor. Mai practic, aşa cum au atras deja atenţia public 80 de organizaţii în iunie 2018, legea va conduce în final la:

blocarea activităţii organizaţiilor neguvernamentale, cele mai afectate urmând a fi asociaţiile şi fundaţiile care lucrează în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri: persoane abuzate, persoane cărora nu li se respectă drepturile omului, persoane afectate de sărăcie extremă;

reducerea drastică a numărului de cetăţeni care apelează la serviciile organizaţiilor neguvernamentale; investiţia inutilă de resurse în activităţi administrative, în detrimentul activităţilor pe care organizaţiile le desfăşoară în beneficiul comunităţilor pe care le servesc.

Precizăm că organizaţiile neguvernamentale sunt deja obiectul mai multor prevederi legale şi de raportare referitoare la prevenirea spălării banilor, iar transparenţa structurii interne a oricărui ONG - statut, adresa, componenţa Consiliului Director ş.a. - este deja asigurată în România prin Registrul Naţional ONG, aflat în gestionarea Ministerului Justiţiei şi disponibil public la www.just.ro/registrul-national-ong.

Deşi iniţiatorii au susţinut constant că legea reflectă o obligaţie impusă de Uniunea Europeană, România nu s-a aliniat soluţiilor legislative echilibrate, alese de ţările europene şi a ales în mod voluntar să depăşească limitele Directivei, fără a exista nicio analiză de risc preliminară sau vreun beneficiu anticipat. Pentru exemplificare, Franţa include în sfera reglementărilor impuse de directivă doar asociaţiile care emit obligaţiuni sau titluri de creanţe negociabile sau cele care efectuează în mod curent operaţii de schimb.

Mai mult, trei dintre cele mai mari platforme ale societăţii civile europene au transmis recent îngrijorările lor legate de transpunerea din România a legislaţiei privind spălarea banilor către Vice-preşedintele CE, Frans Timmermans şi Comisarul European pentru Justiţie, Vera Jourova. Civil Society Europe, European Foundation Centre şi DAFNE - Donors and Foundations Networks in Europe au atras atenţia, în scrisoarea din 11 octombrie, că transpunerea propusă de autorităţile române impune măsuri disproporţionate referitoare la societatea civilă.

Dincolo de lipsa raţiunii legale, soluţia actuală a legiuitorului român se bazează pe un calcul politic: în data de 22 octombrie, confruntată cu lipsa voturilor necesare, majoritatea politică a acceptat amendarea proiectului de lege în sensul excluderii de sub incidenţa precederilor referitoare la beneficiarul real organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale. Astfel, se doreşte atragerea voturilor UDMR şi ale reprezentanţilor minorităţilor naţionale. Dar însăşi acceptarea acestui amendament demonstrează că nu este vorba de o obligaţie, ci de o alegere deliberată a Guvernului de a include toate organizaţiile neguvernamentale în spectrul de acţiune al legii.

Iniţiatorii legii susţin că proiectul trebuie adoptat de urgenţă, pentru că România este în procedură de sancţionare din partea Uniunii Europene şi poate plăti o amendă pentru că nu a transpus directiva la timp în legislaţia naţională. În egală măsură, o transpunere greşită este un risc la fel de mare pentru o viitoare penalitate. Lipsa demersurilor efectuate la timp, din partea autorităţilor responsabile, nu este un temei just pentru o legiferare pripită şi cu consecinţe negative asupra cetăţenilor săi. Este incorect şi imoral să fie susţinute prevederi abuzive şi potenţial neconstituţionale, sau să fie blamat Parlamentul, în numele acestei urgenţe. Transpunerea este o urgenţă, dar îndreptarea unei erori de legiferare este încă posibilă şi nu va afecta în niciun fel acest caracter.

Solicităm încă o dată membrilor Camerei Deputaţilor – inclusiv membrilor UDMR şi celorlalte minorităţi naţionale – să nu voteze proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în forma actuală. În egală măsură, solicităm îndreptarea de urgenţă a prevederilor excesive cu privire la asociaţii şi fundaţii din proiectul de lege şi reluarea votului imediat ce acestea se vor fi remediat.

În cazul în care plenul Camerei Deputaţilor va vota proiectul în forma actuală, solicităm oricăror forţe politice responsabile din Parlamentul României, Avocatul Poporului şi Preşedinţia României să sesizeze de urgenţă Curtea Constituţională, ca singură opţiune pentru păstrarea unei societăţi civile active şi sănătoase, contribuind la asigurarea statului de drept din România”.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici