Acreditarea spitalelor: 459 de unităţi înscrise în proces. Ce spitale au primit acreditarea

Spitalele care nu solicită demararea procedurii de acreditare nu vor mai primi bani de la buget.

În procesul de acreditare au fost înscrise 459 de spitale, dintre care 74 unităţi sanitare private. Aceste spitale vor fi evaluate în funcţie de opţiunile lor pe durata primului ciclu de acreditare care durează cinci ani, respectiv 2011 - 2015, a anunţat preşedintele Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor (CoNAS), dr. Dan Romulus Şerban.

Potrivit lui Şerban vor fi evaluate în medie 51 de spitale pe trimestru.

Primele patru spitale acreditate sunt

• Euromedica Hospital SA - Baia Mare (spital privat),

• Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti (spital public),

• Spitalul Militar de Urgenţă "Constantin Papilian" Cluj Napoca (spital public în cadrul reţelei MapN) şi

• Institutul de boli infecţioase "Matei Balş" din Bucureşti (spital public).

Acreditarea reprezintă pentru bolnavi garanţia că în respectiva unitate sanitară sunt asigurate condiţii de calitate în ceea ce priveşte actul medical, cazarea şi şi serviciile oferite, a afirmat Şerban.

"Pacienţii care sunt trataţi în spitalele acreditate şi care ar putea fi nemulţumiţi de calitatea serviciilor ne pot sesiza acest lucru", a susţinut acesta.

Întrebat în ce măsură CoNAS a ţinut cont la acreditare de clasificarea spitalelor făcută de Ministerul Sănătăţii, Dan Şerban a răspus că cele două proceduri au obiective diferite.

"Clasificarea spitalelor încadrează spitalele în anumite categorii, de exemplu pentru I-M eu ştiu ce fel de echipă să trimit la acreditare. Pentru categoria a IVa trimit un alt gen de echipă", a explicat medicul.

Criteriile de acreditare, durata procesului de acreditare, necesitatea acreditării, probleme întâmpinate pe parcursul procesului, modul în care sunt percepute spitalele care au îndeplinit criteriile evaluării versus spitalele neacreditate şi beneficiile finale pentru populaţie au fost doar parte din subiectele dezbătute în cadrul conferinţei susţinute de CoNAS.

"Acreditarea este absolut necesară pentru ca populaţia să nu se mai gândească cu teamă la spital. Este singura cale pentru a ieşi din marasmul nemulţumirilor din sănătate, pentru că transmite încredere oamenilor precum şi credinţa că ei nu luptă singuri ci alături de o instituţie (a acreditării) care le apără onest interesele şi le înţelege temerile. Ea trebuie extinsă la nivelul întregului sistem de sănătate. De aceea acreditarea trebuie să fie un proces transparent, independent şi care urmăreşte calitatea sistemului şi nu interesele grupărilor din sistem", a adăugat preşedintele CoNAS.

Actul normativ care reglementează funcţionarea şi organizarea CoNAS a apărut în octombrie 2008, respectiv HG nr. 1148/2008. În decembrie 2008 a urmat concursul pentru postul de director general al CoNAS, iar în februarie - aprilie 2009 au fost făcute primele angajări, procesul de ocupare a posturilor fiind apoi blocat de legislaţia în vigoare. În iunie 2009 au fost finalizate procedurile, standardele şi metodologia de acreditare (peste 1800 de indicatori), respectând astfel termenele prevăzute de lege.

Ulterior au fost formaţi 500 de evaluatori externi, au fost redactate documentele aferente procesului de acreditare (liste de verificare, fişa de autoevaluare, formulare de înscriere), a fost elaborat manualul de acreditare a spitalelor, fiind accesate şi fonduri externe nerambursabile.

Procesul de acreditare a fost demarat în 2011 deoarece standardele elaborate în iunie 2009 au fost aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii (conform prevederilor legale) abia în decembrie 2010. Tot în decembrie 2010 a fost aprobat şi nivelul taxei de acreditare şi al taxei de reevaluare, prin Ordinul preşedintelui CoNAS nr. 152/2010, respectiv 240 lei pe pat valabil pentru cinci ani cât durează un ciclu de acreditare conform legii, a explicat Şerban.