Angajaţii teatrelor româneşti PROTESTEAZĂ duminică în faţa Guvernului/ Ion Caramitru, directorul TNB, despre sistemul public: "Un faliment la vedere"

Preşedintele Comisiei de cultură, Gigel Ştirbu, critică dispreţul oficialităţilor din Ministerul Culturii şi Primăria Bucureşti pentru disponibilizările din teatrele româneşti: "Cultura e aruncată la gunoi de către PSD". Un protest al artiştilor a fost anunţat pentru duminică, în faţa Guvernului.

476 afișări
Imaginea articolului Angajaţii teatrelor româneşti PROTESTEAZĂ duminică în faţa Guvernului/ Ion Caramitru, directorul TNB, despre sistemul public: "Un faliment la vedere"

Angajaţii teatrelor româneşti PROTESTEAZĂ duminică în faţa Guvernului: "Cultura e aruncată la gunoi de către PSD"

Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional Bucureşti, descrie situaţia în care se află instituţiile de cultură publice într-un comunicat remis MEDIAFAX, explicând concedierile de la TNB: "Falimentul ţine de proasta gospodărire a întregului sistem financiar românesc. Există un faliment la vedere".
 
Reprezentanţii Teatrului Naţional Bucureşti "I. L.Caragiale" (TNB) declară că se află pentru prima dată în situaţia în care nu pot promite ferm decât o singură premieră spectatorilor de teatru care aşteaptă ca stagiunea să reînceapă în forţă în septembrie.
 
Potrivit comunicatului remis MEDIAFAX, instituţia se află la limita supravieţuirii artistice din cauza drasticelor restrângeri bugetare, asemenea multor altor instituţii de cultură. Managerul TNB, Ion Caramitru, a explicat echipei din instituţie motivele pentru care teatrul este obligat să îşi limiteze, deocamdată, activităţile.
 
"Ceea ce trăim acum, nu numai în Teatrul Naţional, ci absolut în toate instituţiile care sunt acum în subordinea Ministerului Culturii, dar şi în instituţiile din subordinea Primăriei Generale, este fără precedent", a afirmat Caramitru.
 
Managerul TNB a descris şi situaţia creată de întârzierea bugetului: "Conform legii, bugetul statului român ar fi trebuit să apară din noiembrie, anul anterior şi să fie votat pentru a deveni operaţional începând cu 1 ianuarie 2019. În realitate, el a fost aprobat abia în aprilie 2019, devenind operaţional abia în luna mai. Au mai fost situaţii de acest gen, dar nu atât de grave. Ca să ajungă la instituţiile din subordine, după ce el este repartizat prin Ministere, mai ia un timp destul de lung, astfel încât momentul zero, momentul în care teatrul nostru, de exemplu, putea să înceapă orice activitate, legală, din punct de vedere al deschiderii finanţării, este momentul în care ministrul ne aprobă Programul minimal. Programul minimal este un fel de contract sine qua-non care permite managementului teatrului să-şi facă treaba. Noi am devenit «operaţionali» abia la mijlocul lunii mai. Până în acel moment n-am avut dreptul să cheltuim lunar decât ceea ce legea ne permite, adică a 12-a parte din bugetul anului anterior, deci o sumă infimă! Din aceste sume pe care le-am avut la dispoziţie, am putut face două spectacole, «Preşul» de Ion Băieşu, la Sala Studio şi «Class» la Sala Atelier. Două spectacole cu cheltuieli relativ mici. (…) Cum abia în 15 mai am avut liber la cheltuieli, vă daţi seama că într-o lună nu puteam deschide finanţarea, să facem şi decoruri, şi costume, să plătim contracte de drepturi de autor, să rezervăm sala pentru alte premiere de anvergură etc. La ora aceasta, nu pot să vă spun ce alte spectacole se vor face în acest an, pentru că nu vă pot spune care este situaţia la zi!".
 
Potrivit cunoscutului om de teatru, până în acest an, TNB, a avut o producţie, în medie, de opt spectacole pe an. Asta înseamnă două producţii pe fiecare din cele patru săli în care se desfăşura stagiunea, o premieră la fiecare două luni în fiecare sală.
 
"Am fi putut să producem mai multe, dar nu am avut nici fonduri şi, mai mult decât atât, nu avem suficienţi oameni la scene pentru a putea asigura autonomia fiecărei scene. Am raportat acest lucru ministrului, am tot trimis la minister diferite documente, nu puţine, în legătură cu această problemă. Anul acesta, în cel mai fericit caz, am putea realiza patru premiere, deci jumătate din producţia anului trecut", afirmă Caramitru.
 
Situaţia delicată a instituţiei pe care o conduce este descrisă în termenii absurdului: "astăzi ne aflăm în situaţia total aberantă în care Ministerul ne-a scăzut de la capitolul «Bunuri şi Servicii» două milioane de lei şi ne-a crescut obligaţiile la capitolul «Venituri proprii» cu un milion. Cu alte cuvinte, primim mai puţini bani pentru producţii şi ni se creşte valoarea vânzării producţiilor pe care nu le putem face de fapt, sau le facem pe jumătate. Toate cheltuielile prevăzute a fi făcute lunar pentru utilităţi (căldură, lumină, aer condiţionat), pentru firmele care ne asigură mentenanţa pe diferite domenii, pentru pază, pompieri, curăţenie etc. se efectuează din bugetul prevăzut la capitolul «Bunuri şi Servicii»!"
 
Caramitru susţine că a fost obligat să semneze documente care nu aveau cum să corespundă realităţii: "tuturor managerilor ni s-a condiţionat aprobarea, de către Minister, a Contractului pentru Programul Minimal de acceptarea, sub semnătură, a următoarei clauze: «Managerul instituţiei a întocmit programul minimal pentru anul 2019, asigurând cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a instituţiei pe tot parcursul exerciţiului financiar». Aşa ceva nu se poate semna decât dacă ţi se asigură bugetul integral, aşa cum a fost calculat de contabilitate pe toate cheltuielile! Ori noi, la ora aceasta, nu avem aşa ceva. Totuşi, a trebuit să semnez, ca să putem fi funcţionali. Este o ingerinţă teribilă în disciplina muncii şi în drepturile pe care cineva le are, dar altfel ar fi trebuit să oprim producţia şi toţi managerii au semnat acest lucru. Deci, după ce s-a făcut programul minimal, după ce bugetul a fost aprobat de Ministerul Culturii în termenii trimişi de contabilitate, ţinând cont de cele două milioane care au scăzut la buget de la capitolul Bunuri şi Servicii şi de mărirea veniturilor proprii, după ce s-au semnat aceste documente, a venit o nouă dispoziţie, de data aceasta via Ministerul de Finanţe, adresă prin care suntem înştiinţaţi că nu avem dreptul să cheltuim decât 30% din bugetul aprobat!".
 
"După calculele mele de artist «liber cugetător», ne aflăm în faţa unui faliment. Falimentul ţine de proasta gospodărire a întregului sistem financiar românesc. Există un faliment la vedere. Deşi am fost la ministru împreună cu 20 de manageri din ţară, toate Operele Naţionale, toate Teatrele Naţionale, Muzeul Naţional de Istorie, Muzeul de Artă, «Antipa» etc., cu un document trimis sub semnătura mea şi a lor, pentru a discuta faţă în faţă despre acest faliment în care suntem aduşi, nu am ajuns la nici o concluzie", arată Caramitru.
 
"Cel mai grav lucru este că noi avem angajaţi, acum, 54 de oameni din afara teatrului (pentru că deşi cerem de ani de zile posturi, nu primim), dintre care 39 deservesc scena. Practic, fără aceşti oameni teatrul nu poate funcţiona. Numai că, aceşti oameni, angajaţi printr-o agenţie de forţă de muncă, ne costă cu 24% mai mult, fiecare. Conform legii, ei trebuie să aibă salariul pe care îl au şi angajaţii teatrului, la care se adaugă, în plus, 19% TVA şi 5% comisionul acelei agenţii. Printre ei se află oameni de o calitate excepţională, oameni care lucrează în teatru de un timp, care s-au specializat şi pe care, dacă i-am pierde, am avea numai de suferit. Nu mai găsim oameni de specialitate pentru teatru. Dacă am avea posturi, i-am angaja imediat. Am explicat domnului Ministru, nu o dată, că dacă am primi posturi, am face o economie. Ca să putem să încheiem discuţiile de la Minister, care se prelungeau de peste trei ore, dl. Ministru ne-a spus să facem o calculaţie în plus de 30% din bugetul pe care l-am primit, poate că la rectificare se va reuşi ceva. Eu nu văd o rectificare pozitivă la modul în care funcţionează economia României în acest moment. Am întocmit o adresă către Ministrul de Finanţe şi către doamna Prim-Ministru. Poate reuşim să ne întâlnim faţă în faţă", explica, luni, managerul TNB, Ion Caramitru, la întâlnirea cu întregul colectiv al TNB.
 
Deschiderea stagiunii 2019 - 2020 la TNB va avea loc la Sala Studio, cu premiera spectacolului "Neguţătorul din Veneţia", de William Shakespeare, în regia şi versiunea scenică a lui Alexander Morfov, cu Ion Caramitru, Richard Bovnoczki, Alexandru Potocean, Ada Galeş în rolurile principale.

"Im-protest în Piaţa Victoriei (chemăm toţi artiştii în stradă)"

Un eveniment "Im-protest în Piaţa Victoriei (chemăm toţi artiştii în stradă)" a fost anunţat pentru duminică, la ora 18.00, în faţa Guvernului, de mai mulţi artişti, printre care se numără Maria Obretin, Vitalie Bichir, István Téglás, dar şi dansatori ca Ioana Marchidan şi Cosmin Manolescu.

Într-un comunicat dat publicităţii, preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor, Gigel Ştirbu, reacţionează la recentele disponibilizări din teatrele româneşti, fie că este vorba despre instituţii din subordinea Ministerului Culturii ori despre teatre coordonate de Primăria Capitalei. "Când nu aduce beneficii electorale, cultura e aruncată la gunoi de către PSD", spune Gigel Ştirbu.

"Nu erau de ajuns apelurile din presă ale marilor artişti ai teatrelor româneşti că nu au fost plătiţi de câteva luni pentru spectacolele lor, pentru că nu ar fi obţinut un buget suficient de mare de la Primăria Capitalei. Acum, «chiar înainte de vacanţa de vară, li s-a desfăcut contractele de muncă a 50 de angajaţi ai Teatrului Naţional Bucureşti» care se ocupau de proiecţii, sunet, lumini, activităţi fără de care teatrul nu poate functiona, iar multe spectacole nu vor mai putea avea loc, după cum a declarat actorul Marius Manole. În pofida acestora, au fost păstraţi în TNB zeci de oameni inutili, singura «calitate» a lor fiind că au fost angajaţi de către PSD! În concluzie, PSD face ce ştie mai bine: înţesează şi păstrează oameni servili în toate instituţiile publice, necontând valoarea oamenilor angajaţi în prodigioasele instituţii de cultură. Aceste concedieri sau neplăţi ale prestaţiilor actorilor au avut loc în contextul în care atât Guvernul, cât şi Primăria Capitalei au tăiat bugetul institutiilor culturale. Concret, Ion Caramitru, managerul general al TNB, a declarat ca, în anul 2019, bugetul pentru bunuri si servicii a scăzut cu 2 milioane de lei. S-a ajuns la situaţia gravă ca actorii independenţi au ajuns să îşi cerşească drepturile legale de a fi plătiţi pentru munca lor şi să semnaleze, disperaţi, în presă, că nu primesc vreun răspuns de la autorităţile centrale abilitate", scrie deputatul Gigel Ştirbu.

Deputatul acuză partidul din spatele primarului general şi al ministrului Culturii de lipsă de interes pentru acest domeniu în afara campaniei electorale: "iar se dovedeşte, ca şi în anii trecuţi, că domeniul cultural nu reprezintă o prioritate pentru PSD! Doamna Gabriela Firea ne demonstrează că domeniul cultural e bun numai atunci când îi aduce capital de imagine! Nu ne mai conving lacrimile ei de crocodil, când realitatea este că a dus primăria capitalei în faliment din cauza incapacităţii ei de a administra şi de a direcţiona banii publici pe contracte cel puţin dubioase (exemplul achiziţionării autobuzelor turceşti de două ori mai scumpe decât mijloacele de transport în comun fabricate în România, dar la fel de performanţe). Mai mult decât atât, este de-a dreptul revoltător că principalul responsabil cu bunul mers al lucrurilor la nivelul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, adică domnul Daniel Breaz, nu dă vreo explicaţie sau nu se străduieşte să gasească soluţii la problemele cu care se confruntă teatrele şi actorii noştri. A devenit o practică obişnuită pentru dl Breaz, politica de a băga capul în nisip, asemenea struţului", se arată în comunicat.

Preşedintele Comisiei de cultură solicită de urgenţă o întâlnire a miniştrilor Finanţelor, Culturii şi a primarului Capitalei pentru a debloca această situaţie din domeniul cultural românesc: "Altfel, veţi fi vinovaţi de dezastrul din cultura românească şi de regresul care s-a înregistrat la nivelul întregului sistem, din cauza incompetenţei guvernării din ultimii ani!".

"Ce se petrece acum în teatre nu se cheamă concedieri masive, ci destabilizare", a scris pe Facebook actriţa Dorina Chiriac.

Este vorba despre "54 tehnicieni din TNB. 31 tehnicieni din ArCub. Sute de actori colaboratori neplătiţi de atâtea luni în absolut toate teatrele. Teatre aflate în faliment. Festivaluri rase complet. Proiecte îngheţate. Toate astea înseamnă vieţi puse în pericol. Concedierea unui singur om afectează existenţa celor de care depinde încadrarea lui în muncă. Familii afectate, colegi rămaşi afectaţi de faptul că nu îşi pot continua activitatea cu echipe ştirbite masiv. Lovitură? Da. De ce nu există conştientizare în opinia publică? Pentru că societatea noastră nu înţelege importanţa manifestării culturale în viaţa sa. Nu găseşte importantă spiritualitatea sa individuală hrănită prin teatru. Teatrul nu e o nevoie imediată. Arta nu e o utilitate. Arta e despre sinele omului, iar asta e ceva ignorat de mai bine de o sută de ani", a scris actriţa.

La finalul unui spectacol istoric, "Viforul", actorii Teatrului Naţional au apărut pe scenă purtând banderole în semn de protest pentru situaţia din TNB.

"Purtăm aceste banderole, după cum vedeţi, pe mâini. Ne cerem scuze scenografilor că nu am anunţat că o să stricăm costumul. E forma noastră de protest pentru ce se întâmplă în momentul ăsta în cultura noastră şi ce se întâmplă în ţara noastră. După cum ştiţi, s-au tăiat foarte mulţi bani de la teatre şi de peste tot de unde se face artă. Poate că ăsta e şi un scop ascuns. Dar nu ar fi atât de groaznic că am primit doar 30% din buget şi că nu mai putem face nicio producţie, asta nu înseamnă nimic, pe lângă faptul că ieri, 50 din colegii noştri au fost daţi afară. Sigur, că noi suntem aici ca să ne vedem, dar în spatele nostru sunt foarte mulţi oameni care muncesc pentru noi, oameni fără de care acest teatru nu ar funcţiona, oameni pentru care teatrul înseamnă la fel de mult ca şi pentru noi. Cincizeci de oameni au fost daţi afară, li s-a desfăcut contractul de muncă înaintea vacanţei de vară. Rugăm, pe această cale, dacă ne aude cineva, de la Ministerul Culturii şi toţi cei implicaţi care îi pot ajuta pe aceşti oameni, să deblocheze acele posturi. Sunt posturi care există şi, dacă s-ar debloca acele posturi, aceşti oameni ar putea fi angajaţi. Pentru teatru nu ar costa mare lucru, ar fi în regulă pentru toată lumea, Ministerul Culturii, Guvernul României. Altfel, să ştiţi că Teatrul Naţional este blocat. Fără aceşti oameni nu mai funcţionează nicio sală. «Pădurea spânzuraţilor», multe spectacole, nu vor mai putea avea loc pentru că au fost daţi afară oameni care se ocupau de videoproiecţii, de sunet, de lumini. Fără aceşti oameni, teatrul nu o să poată funcţiona, noi n-o să putem funcţiona fără ei", a fost şi apelul lui Marius Manole, după spectacolul "Viforul", din finalul stagiunii, pe scena TNB.

La rândul său, Mihai Călin a vorbit la finalul ultimei reprezentaţii din stagiune cu spectacolul "Orchestra Titanic": "Vă aşteptăm din septembrie în noua stagiune a Teatrului Naţional. Voiam să vă spunem şi să tragem un semnal de alarmă, prin dumneavoastră şi prin alte metode, direcţiei Teatrului Naţional, Ministerului Culturii, Ministerului de Finanţe şi primului ministru al României, că ne aflăm într-o situaţie foarte grea care riscă să devină dramatică. De două zile, nu ştim lucrurile în detaliu, dar probabil, din cauza unor tăieri de buget în cultură situaţia a devenit foarte grea şi colegii noştri, 55 de oameni din corpul tehnic al Teatrului Naţional, care sunt angajaţi colaboratori printr-o firmă externă sunt daţi afară".

Miercuri, şi regizorul Radu Afrim anunţa, într-un mesaj publicat pe Facebook: "Azi au fost daţi afară din Teatrul Naţional Bucureşti zeci de tehnicieni (maşinişti, luminişti, oameni de la sunet, video, cabiniere, recuziteri etc). Adică fix oamenii necesari facerii şi păstrarii unor spectacole (într-un teatru cu 6 săli). Există în TNB zeci de oameni inutili despre care de câte ori întreb «cu ce se ocupa asta?» nimeni nu ştie să-mi răspundă. Sunt sigur că de aceştia nimeni nu s-a atins. Aşa cum nu s-a atins nici de actorii angajaţi care nu joacă de ani de zile nimic, dar iau salarii uriaşe. Sistemul nu e ok, nu e ok deloc, sunt sigur ca infecţia asta se va extinde şi la celelalte teatre, deja e dificil de tot să scoţi în România un spectacol de care să nu-ţi fie ruşine din punct de vedere tehnic, care să sune şi să arate cât de cât european. Ce e de făcut? Pe cine interesează?".

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici