Atenţie! O nouă metodă de escrocherie. Avertisment lansat de poliţie

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Victimele sunt determinate să transmită atacatorilor date personale, bancare sau de autentificare, pe care autorii le utilizează în scopul comiterii altor fapte de natură penală.

Vishingul (voice phishing) este o metodă de înşelăciune prin care autorii apelează şi poartă convorbiri telefonice cu persoanele vătămate şi pretind a fi reprezentanţi ai unor entităţi private. Prin utilizarea unor tactici ingenioase de manipulare, ei obţin date personale sau informaţii financiare de la persoanele vătămate, informează IGPR.

Poliţia oferă următoarele sfaturi pentru a vă proteja în astfel de situaţii:

– Identificaţi corect un astfel de apel telefonic fals! Nu acceptaţi să faceţi ce vi se spune prin telefon! Nu tastaţi un alt număr şi nici nu urmaţi alţi paşi indicaţi prin telefon

Ai primit un mesaj că trebuie să plătești pentru un colet? Peste un milion de români au fost vizați de escroci

Problemă de matematică veche de nouă decenii, rezolvată de OpenAI

– Nu efectuaţi plăţi în conturile oferite prin telefon şi nu oferiţi date personale sau date bancare

– Nu accesaţi eventuale link-uri de acces puse la dispoziţie, de către persoane necunoscute, în timpul sau după încheierea apelurilor telefonice de tip vishing şi să nu tastaţi pe telefonul mobil anumite secvenţe de cifre comunicate de către autori, pe durata convorbirilor

– Dacă aţi fost prejudiciaţi, anunţaţi Poliţia prin apelarea numărului de urgenţă 112 sau adresaţi-vă celei mai apropiate unităţi de poliţie.

Poliţia recomandă prudenţă în divulgarea informaţiilor de identificare personală: numele, prenumele, CNP, adresa, numărul de telefon, data naşterii şi alte detalii personale. Aceste informaţii pot fi utilizate pentru „a fura” identitatea sau pentru a accesa alte conturi sau servicii.

„Informaţii privind conturile bancare şi alte date financiare: prin intermediul vishingului, atacatorii pot obţine numerele de cont bancar, numerele de card de credit, informaţiile de autentificare la serviciile bancare online şi alte detalii legate de conturile şi tranzacţiile financiare ale victimei, informaţii care pot fi utilizate pentru a efectua tranzacţii frauduloase sau pentru a accesa ilegal fondurile persoanelor vătămate”, adaugă IGPR.