Bucureștiul ocupă locul 39 din 40 de orașe europene analizate, fiind pe penultimul loc în clasamentul privind calitatea aerului și politicile de mobilitate urbană, potrivit raportului publicat marți de Clean Cities, o coaliție europeană formată din peste 150 de ONG-uri și grupuri civice, care consolidează sprijinul public pentru ca orașele să facă tranziția de la autoturismele poluante către o mobilitate activă, partajată și electrică.
Conform raportului, Capitala României a primit calificativul F și se numără printre cele 18 orașe care nu îndeplinesc niciunul dintre cele patru standarde europene analizate pentru calitatea aerului.
O evaluare anuală realizată de cercetători de mediu a constatat că doar trei dintre cele 40 de orașe analizate ar respecta standardele revizuite ale UE pentru doi dintre cei mai periculoși poluanți atmosferici. Se preconizează că aceste standarde vor fi integrate la nivel legislativ la nivelul întregii Uniuni Europene până la sfârșitul anului 2026 și aplicate începând cu 2030.
Clasamentul „Free To Breathe” (Liber să respiri), realizat de Clean Cities, a scos la iveală o discrepanță regională pronunțată în ceea ce privește poluarea aerului: Copenhaga, zona metropolitană a Stockholmului și zona metropolitană a orașului Helsinki sunt singurele mari orașe europene care respectă, în prezent, standardele revizuite ale UE – atât pentru dioxidul de azot (NO₂), cât și pentru particulele în suspensie (PM₂.₅). Acest lucru înseamnă că 93% dintre orașele analizate vor depăși cel mai probabil, în 2030, noile limite legale privind calitatea aerului, stabilite de UE.
Raportul evidențiază câteva măsuri urgente de care Bucureștiul are nevoie pentru a reduce poluarea:
– Introducerea unei zone cu emisii reduse (LEZ), care să restricționeze treptat accesul celor mai poluante vehicule;
– Crearea de străzi cu trafic zero în jurul școlilor, pentru protejarea sănătății copiilor;
– Dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete – în prezent, doar 7% dintre principalele artere au piste protejate;
– Continuarea electrificării transportului public;
– Alinierea la noile standarde europene privind calitatea aerului, care vor deveni obligatorii în 2030.
Raportul arată că schimbarea este posibilă, iar exemplele altor orașe europene demonstrează că măsurile de mobilitate sustenabilă pot contribui semnificativ la reducerea poluării.
Clasamentul orașelor din cadrul inițiativei „Clean Cities” pentru anul 2026 vizează 40 de orașe europene importante și se bazează, în principal, pe date privind calitatea aerului provenite de la Agenția Europeană de Mediu (AEM), precum și pe o evaluare calitativă a unor măsuri de politică selectate, aplicate la nivelul orașelor.
Clasamentul nu reprezintă o evaluare formală a conformității cu legislația UE. Acesta utilizează o metodologie concepută pentru a compara orașele în mod consecvent și include o combinație de municipalități și zone metropolitane mai vaste, reflectând unitățile teritoriale disponibile în datele de bază ale Agenției Europene de Mediu.