Care sunt provocările și ce soluții sunt luate în calcul pentru a crește calitatea vieții seniorilor. Concluziile Congresului Național pentru Îmbătrânire Activă

Peste o sută de specialiști de prestigiu din țară și din străinătate, reprezentanți ai statului, mediului privat, academic, ai organizațiilor internaționale precum UNESCO și ai societății civile au venit, luni, la Palatul Parlamentului, pentru a discuta despre provocările și soluțiile privind îmbătrânirea activă, în cadrul unuia dintre cele mai semnificative evenimente din România pe această temă, Congresul Național pentru Îmbătrânire Activă.

„Îmbătrânire activă înseamnă efectiv să te bucuri constant de trecerea anilor”

Organizat de Institutul Național pentru Îmbătrânire Activă, congresul a ajuns la a III- a ediție și a atras peste șase sute de participanți, care au aflat direct de la decidenți și de la legiuitori ce arată cele mai recente statistici, detalii despre actuala strategie dar și inițiative menite să crească șansele persoanelor ieșiți din câmpul muncii să rămână activi și să nu se simtă nefolositori în societate.

„Îmbătrânirea activă este un concept foarte modern, pe care noi încercăm să-l promovăm încă din 2020, de când ne-am fondat. Nu atât de modern însă, pentru că Ana Aslan vorbea despre el pe la 1960. Sigur, într-un alt, într-un alt context. Dar îmbătrânire activă înseamnă să ai educație continuă pe tot parcursul vieții. Să înțelegem faptul că trebuie să ne planificăm vârsta a treia încă din tinerețe, astfel încât să avem o longevitate de calitate, o longevitate frumoasă, sănătoasă, pentru că de multe ori, longevitatea poate constitui o povară dacă ea nu este și sănătoasă și activă. Îmbătrânire activă înseamnă efectiv să te bucuri constant de trecerea anilor și să ne asigurăm că nu dăm doar via ani vieții, ci și viață anilor”, a declarat Alexandra Dobre, fondatorul Institutului Național pentru Îmbătrânire Activă, în cadrul evenimentului.

Legea privind accesul și munca imigranților în România va fi schimbată. Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, detalii despre modificările esențiale

Dieta care influențează ADN-ul: Ce alimente pot încetini semnificativ îmbătrânirea

Discuțiile din cadrul evenimentului au fost organizate în șapte paneluri cu teme dedicate, precum: îmbătrânirea activă, prioritate națională: între strategie și acțiune, modelul de îngrijire pe termen lung, medicina, în pas cu vârsta, planificare financiară pentru un viitor sustenabil, etc. Una dintre cele mai așteptate dezbateri este cea privind tema digitalizării longevității, susținută de Dr. Pier Kommers, prestigiosul Profesor UNESCO în tehnologii digitale.

Potrivit organizatorilor, România se confruntă cu unul dintre cele mai accelerate procese de îmbătrânire demografică din Uniunea Europeană. În prezent, potrivit datelor oficiale, aproape doi din 10 români au peste 65 de ani, iar în  2060 situația va fi și mai îngrijorătoare – șase din 10 români vor avea peste 65 de ani, dacă natalitatea nu va fi îmbunătăţită. Mai mult, ultimele date de la INS arată că persoanele cele mai afectate de deprivare materială şi socială sunt persoanelor de 65 de ani şi peste (32,9%), urmate de persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 şi 64 de ani (28,4%). Cu toate acestea, țara noastră nu are un buget dedicat pentru susținerea calității vieții seniorilor, deși există o strategie pentru îmbătrânirea activă, atrag atenția organizatorii.

„Tot mai mulți români trăiesc mai mult, dar nu toți trăiesc mai bine”

„România îmbătrânește rapid. Tot mai mulți români trăiesc mai mult, dar nu toți trăiesc mai bine. Pentru mine acest lucru înseamnă o dublă responsabilitate. Să protejăm demnitatea persoanelor vârstnice și să construim un sistem de îngrijire pe termen lung care să fie corect, predictibil și uman”, a transmis de la pupitrul evenimentului Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii.

Datele oficiale citate de oficialul de la Ministerul Muncii arată că persoanele de peste 65 de ani reprezintă deja o parte importantă din populație. Proiecțiile demografice ne spun că această tendință va continua. Raportul dintre vârstnici și copii se schimbă accelerat, cu aproximativ 130 de persoane vârstnice la fiecare 100 de copii sub 15 ani.

„Nu vorbim doar despre cifre. Vorbim despre părinții și bunicii noștri, despre oameni care au muncit o viață întreagă și care acum au nevoie de sprijin, de servicii adaptate, de comunități care să nu îi lase singuri. Asta înseamnă o presiune mai mare pe servicii sociale, pe sistemul de sănătate, pe bugetul de pensii, dar și o responsabilitate morală mai mare pentru toți decidenții publici”, a declarat secretarul de stat.

Tocmai din această realitate s-a născut reforma îngrijirii de lungă durată și Strategia națională privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă 2023–2030, aprobată de Guvern, a arătat Ciprian Văcaru, precizând că acesta este un document strategic care a pus pentru prima dată într-un cadru coerent ce statul vrea să facă în următorii ani pentru persoanele vârstnice și pentru îngrijirea pe termen lung.

„Viziunea este foarte clară. Persoana vârstnică este în centru. Nu tipul de instituție. Nu tipul de furnizor. Ne uităm la întreg parcursul de viață, de la prevenție și servicii ușoare, până la îngrijire specializată pentru persoanele cu pierderi mari de autonomie. Vorbim despre un continuum de servicii, nu despre soluții izolate”, a detaliat oficialul Ministerului Muncii.

Ciprian Văcaru a subliniat că pentru Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, îmbătrânirea activă și îngrijirea de lungă durată reprezintă o prioritate reală, nu doar o formulă de comunicare.

„Strategia națională este un angajament pe termen lung. Știu că nu putem schimba totul într-un an sau doi. Dar putem pune bazele unui sistem mai echilibrat, în care persoanele vârstnice să simtă că nu sunt singure, că nu sunt o povară, ci parte firească a unei societăți care își respectă toate vârstele”, a conchis secretarul de stat de la Ministerul Muncii.

„Vrem să vă simțiți iubiți și folositori”

La congres a participat și un fost titular al acestui portofoliu, dar și fost primar general al Capitalei, Gabriela Firea, în prezent europarlamentar, care a detaliat o parte a politicilor publice dedicate seniorilor pe care le-a inițiat și implementat în funcțiile deținute.

„E important să acordăm atenție medicilor, duhovnicilor, prevenției. Când vom ajunge la vârsta la care să facem un bilanț al vieții vom fi mult mai bine pregătiți. Și nu vom fi o povară pentru familie sau una pentru țară. Exclud în totalitate aceste sintagme. Nu mă regăsesc în rândul celor care consideră că trebuie trecute la austeritate cheltuielile pentru seniori. Din păcate avem multe lipsuri, și nu doar financiare. Ci lipsuri ce vin din atenția pentru societate. E important să ne îngrijim seniorii la domiciliu, că nu e ușor la o anumită vârstă să umbli prin spitale. E important să susținem astfel de proiecte”, a declarat Gabriela Firea.

„Din experiența la Centrul Municipal pentru Seniori, din cea de la Ministerul Familiei, nu există afecțiune sau boală mai grea pentru un senior decât aceea de a se simți singur și așa-numit nefolositor societății și comunității. Aici trebuie noi să intervenim. Dacă pentru probleme de sănătate apelăm la medici, ce facem cu sufletul? Sufletul e cel care trebuie îngrijit ca o viață, pentru că dvs sunteți cei care ați muncit și ne-ați construit pe noi, cei de astăzi, ca oameni, ca țară. Vrem să vă simțiți iubiți și folositori. Sperăm să relansăm programul studenți-seniori. Studentul poate nu avea unde să stea, seniorul poate era singur. Era un dialog frumos în societate și fiecare se simțea util. E un model preluat de la Viena care, din păcate, nu s-a mai continuat”, a conchis actualul europarlamentar.