Ce înseamnă decizia CJUE privind prescripția penală. Explicațiile președintelui UNBR

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Într-o analiză realizată pentru publicația Adevărul, Traian Briciu susține că decizia CJUE consolidează principiul autorității de lucru judecat și stabilește că hotărârile definitive pronunțate pe motivul intervenirii prescripției nu mai pot fi repuse în discuție.

„Cauza Lin2 urmează, în realitate, linia deciziei anterioare, Lin1, din 2023. Nu mi se pare că situația se schimbă semnificativ, pentru că există un aspect foarte clar, care pare să reprezinte deja un drept câștigat pentru persoanele aflate în această situație”, a declarat președintele UNBR.

Acesta a subliniat că hotărârea CJUE precizează explicit că autoritatea de lucru judecat împiedică redeschiderea cauzelor soluționate definitiv pe motivul intervenirii prescripției.

Înalta Curte răspunde după decizia CJUE: „Aplicăm cu bună-credință dreptul european”

CJUE confirmă rolul activ al instanțelor naționale în combaterea cauzelor pe rol

„Lin2 arată explicit că autoritatea de lucru judecat impune ca hotărârile definitive pronunțate pe motivul intervenirii prescripției să nu fie afectate, indiferent de soluțiile interpretative care ar putea apărea ulterior”, a afirmat avocatul.

Dosarele aflate pe rol rămân în centrul dezbaterii

Potrivit lui Traian Briciu, efectele hotărârii sunt mai puțin clare în cazul proceselor care nu au fost încă soluționate definitiv.

În opinia sa, din comunicatul CJUE nu rezultă că instanțele ar trebui să renunțe automat la hotărârea de principiu pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2022, prin care a fost consacrată aplicarea standardului național de protecție derivat din Constituție. „Din ceea ce citesc în comunicat, nu rezultă deloc că teza Înaltei Curți din 2022 ar fi invalidată automat prin hotărârea Lin2”, a explicat președintele UNBR.

Principiul legii penale mai favorabile rămâne esențial

Traian Briciu amintește că soluția Înaltei Curți s-a întemeiat pe principiul constituțional al aplicării legii penale mai favorabile (mitior lex), pe care îl consideră un standard de protecție a drepturilor fundamentale.

„Constituția României conține două dispoziții esențiale. Prima este articolul 20, care prevede că tratatele și convențiile internaționale prevalează în caz de conflict doar în măsura în care legislația internă nu oferă un standard mai favorabil de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale. Principiul legii penale mai favorabile reprezintă tocmai un asemenea standard de protecție și este consacrat chiar de Constituție. Articolul 15 stabilește expres că legea penală sau contravențională mai favorabilă se aplică retroactiv. Prin urmare, nu vorbim despre o opțiune a Înaltei Curți, ci despre o obligație constituțională”, a spus acesta, invocând articolele 15 și 20 din Constituția României.

Cum ar putea proceda instanțele

În concluzie, președintele UNBR apreciază că hotărârea „Lin2” nu modifică raportul dintre jurisprudența CJUE și standardul constituțional aplicat de instanțele române.

Din acest motiv, el estimează că judecătorii vor continua să aplice hotărârea de principiu a Înaltei Curți din 2022 în dosarele aflate încă pe rol.

„Din ceea ce rezultă până acum, hotărârea Lin2 nu aduce elemente care să schimbe poziția exprimată în Lin1 cu privire la prioritatea standardului național de protecție a drepturilor fundamentale. Din acest motiv, cred că instanțele vor continua să aplice soluția stabilită de Înalta Curte de Casație și Justiție prin hotărârea de principiu din 2022”, a concluzionat Traian Briciu.