CCR judecă joi conflictul dintre Guvern și Înalta Curte. Miza: miliarde de lei pentru restanțele salariale din Justiție

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Conflictul a izbucnit în urma procesului deschis de Înalta Curte împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor. Instanța supremă a cerut punerea la dispoziție a tuturor sumelor necesare achitării drepturilor salariale restante ale magistraților și ale altor categorii de personal, stabilite prin titluri executorii și scadente în 2026.

ÎCCJ a solicitat inclusiv efectuarea unei rectificări bugetare și aplicarea unor penalități în cazul în care Guvernul nu pune în executare hotărârea.

Curtea Supremă de Justiție amână pentru 23 iulie decizia în procesul în care Ilie Bolojan are de plătit 5,2 miliarde de lei ca restanțe salariale pentru magistrați

ÎCCJ acuză presiuni asupra justiției după declarațiile premierului privind sesizarea Curții Constituționale

Guvernul acuză o ingerință în atribuțiile sale bugetare

Executivul susține, în sesizarea adresată CCR, că instanțele judecătorești nu pot decide modul în care sunt repartizate resursele bugetului de stat.

Guvernul consideră că, prin obligarea sa să aloce integral fondurile solicitate de ÎCCJ, puterea judecătorească s-ar fi substituit Executivului și Parlamentului, singurele autorități care au, potrivit Constituției, atribuții în elaborarea și aprobarea bugetului.

„Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat”, a susținut premierul Ilie Bolojan după decizia de sesizare a Curții Constituționale.

În nota pregătită de Secretariatul General al Guvernului se arată că nici puterea executivă și nici cea legislativă nu pot fi obligate printr-o hotărâre judecătorească să adopte acte normative cu un conținut prestabilit. Executivul invocă principiul separației și echilibrului puterilor în stat.

Înalta Curte a câștigat procesul în primă instanță

Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea Înaltei Curți și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să efectueze demersurile bugetare necesare pentru plata integrală a restanțelor salariale scadente în 2026.

Instanța a stabilit un termen de executare de zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. În cazul întârzierii, a fost prevăzută o penalitate de 1% pe zi, precum și o amendă zilnică echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie, aplicată Guvernului și Ministerului Finanțelor.

Executivul a atacat sentința cu recurs. Dosarul este judecat chiar de Înalta Curte, care a amânat pronunțarea pentru 23 iulie. Miza financiară este estimată la aproximativ 5,2 miliarde de lei, sumă care ar include restanțele salariale, dobânzile și penalitățile aferente.

ÎCCJ acuză presiuni asupra Justiției

Înalta Curte a respins acuzațiile formulate de Guvern și a susținut că demersul său urmărește punerea în executare a unor hotărâri judecătorești definitive, nu preluarea atribuțiilor bugetare ale Executivului.

Conducerea instanței supreme a acuzat Guvernul că exercită presiuni asupra Justiției prin declarațiile publice făcute în timpul procesului. ÎCCJ a susținut că argumentele juridice trebuie prezentate în fața instanțelor, nu prin calificări publice anticipate.

Decizia CCR va stabili dacă demersurile Înaltei Curți au reprezentat o ingerință în atribuțiile constituționale ale Guvernului sau dacă Executivul este obligat să asigure fondurile necesare executării titlurilor salariale definitive. Curtea poate indica și conduita pe care cele două autorități trebuie să o urmeze pentru stingerea conflictului.