CEDO şi CJUE: Pensia constituie un drept patrimonial. Diminuarea ei ar echivala cu o expropriere

Practica Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg şi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg a statuat că pensia constituie un drept patrimonial, iar diminuarea pensiei ar leza acest drept şi ar echivala cu o expropiere.

5030 afişări
Imaginea articolului CEDO şi CJUE: Pensia constituie un drept patrimonial. Diminuarea ei ar echivala cu o expropriere

CEDO şi CJUE: Pensia constituie un drept patrimonial. Diminuarea ei ar echivala cu o expropriere (Imagine: Octav Ganea/Mediafax Foto)

Asociaţia Magistraţilor Pensionari din România a comunicat Consiliului Economic Social (CES) că proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice este, sub numeroase aspecte, "esenţial neconstituţional, vădit nelegal, discriminatoriu, întocmit cu încălcarea normelor europene".

Asociaţia le-a invocat CES cauza Buchen versus Cehia (2006), în care Curtea Europeană a decis că "limitarea nejustificată a unui drept recunoscut magistratului, cum ar fi o pensie specială, drept nesocotit ulterior, fără a exista o justificare obiectivă şi rezonabilă pentru o asemenea îngrădire, constituie o privare de proprietate în sensul articolului 1, din Protocolul 1 al CEDO, dar şi o discriminare în sensul articolului 1 din Protocolul 12".

În cauza Gaygusuz versus Austria (1996), Curtea a decis că "pensia constituie un drept patrimonial în sensul articolului 1 din Protocolul 1 al Convenţie pentru drepturilor omuli şi se constată o discriminare în sensul articolului 14, dacă lipseşte o justificare obiectivă rezonabilă pentru diminuarea patrimoniului reclamantului".

În cauza Stubbings ş.a. versus Marea Britanie s-a decis că "există discriminare în sensul articolului 14 al Convenţiei atunci când persoane aflate în situaţii identice sau comparabile se bucură de un tratament preferenţial unele faţă de altele".

Magistraţii pensionaţi indică, din această perspectivă, prevederile din proiectul Legii unitare a pensiilor, "care numai unitare nu sunt atunci când privilegiază nejustificat unele categorii profesionale (lucrători din sistemul penitenciar, servicii secrete etc.) faţă de puterea judecătorească, de Armată, de Poliţie şi alţii".

În cauza Akdeejeva versus Letonia (2007), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a obligat statul leton la despăgubiri, stabilind că a fost încălcat articolul 6 din Convenţia drepturilor omului şi articolul 1 din Protocolul 1, în cazul în care se procedează la recalcularea în minus a pensiei, dat fiind că este vorba despre un drept câştigat.

În speţa Muller versus Austria, precum şi în numeroase alte speţe similare, s-a decis constant în sensul că "o reducere substanţială a nivelului pensiei ar putea fi considerată ca afectând substanţa dreptului de proprietate şi chiar a însuşi dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurare la bătrâneţe".

Magistraţii afirmă că o discuţie aparte a fost făcută la nivelul CEDO şi la cel al Curţii de Justiţie a UE asupra noţiunilor de "bun patrimonial" şi de "speranţă legitimă".

"În conformitate cu articolul 14 din Convenţia pentru interzicerea discriminării şi articolul 1 din Protocolul 1 referitor la protecţia proprietăţii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că «noţiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie şi, evident, dreptul la salariu sunt asimilate dreptului de proprietate» (cauza Buchen versus Cehia). Din această perspectivă, apare ca fiind evident că pensia de serviciu a magistraţilor, aşa cum este în prezent reglementată şi având cuantumul stabilit prin lege, constituie un «drept de proprietate» în sensul Convenţiei şi a Protocoalelor adiţionale, iar reducerea prin recalculare a acestui drept ar echivala cu o expropriere", explică magistraţii pensionaţi.

Referitor la înţelesul noţiunii de "speranţă legitimă", ei arată că s-a statuat în numeroase soluţii pe speţe că această noţiune trebuie înţeleasă şi interpretată ca avându-şi temeiul în dreptul cetăţeanului la coerenţă şi siguranţă legislativă, astfel ca, în temeiul legii, acesta să îşi poată valorifica, păstra şi apăra drepturile. Cu alte cuvinte este vorba de concretizarea principiului constituţional, propriu oricărui stat de drept, privind supremaţia legii.

"Oricare magistrat, în funcţie la acest moment ori deja pensionar, are o firească «speranţă legitimă» privind stabilitatea şi coerenţa legislativă, astfel încât să poată beneficia neîngrădit de drepturile legal dobândite privind indemnizaţia, respectiv pensia cuvenită, cu precizarea că acestea ţin intrinsec de însăşi cariera de magistrat. La intrarea în magistratură, acceptând şi asumându-şi de bună voie multitudinea de riscuri, restricţii şi interdicţi incumbate de cariera în magistratură, tânărul are în parţială compensare, «speranţa legitimă» izvorâtă din lege, că va fi enumerat la un nivel corespunzător rolului, dificultăţii şi importanţei sociale a muncii sale, precum şi că la finalul unei cariere de minimum 25 de ani, statul, a cărei forţă a reprezentat-o şi la a cărui linişte şi ordine de drept a vegheat, îi va asigura o pensie de asemenea stabilă şi corespunzătoare", subliniază magistraţii pensionaţi.

În opinia lor, proiectul Legii privind pensia unică nesocoteşte total, "fie din necunoaştere, fie din incalificabilă nepăsare", noţiuni de principiu şi de esenţă ale civilizaţiei juridice europene, ce sunt de multă vreme, amplu şi repetat, clarificate şi încetăţenite la nivelul CEDO şi CJUE.

Magistraţii pensionari indică CES şi articolul 44 din Constituţia României care prevede că dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate, iar proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.

Magistraţii pensionari arată că pensia, atât ca drept în sine, cât şi ca element al proprietăţii private, reprezintă o creanţă asupra statului pe care acesta este obligat să o plătească şi s-o ocrotească.

"Practic, prin diminuarea brutală, abuzivă şi retroactivă a cunatumului pensiilor legal stabilite pentru magistraţi, proprietatea nu este apărată, ci este pur si simplu jefuită de însuşi statul român, care în acest mod refuză dictatorial să îşi achite creanţele", afirmă magistraţii pensionari.

Totodată, magistraţii indică articolul 53 din Constituţie, potrivit căruia exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

"Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii", mai prevede articolul constituţional citat.

Magistraţii pensionari arată că, în raport de aceste prevederi constituţionale, "nu se află în niciuna din situaţiile vizate de text, astfel că nu se justifică sub nicio formă anularea unui drept legal dobândit şi că, pe de altă parte, eliminarea pensiei de serviciu numai pentru magistraţi şi personalul auxiliar este vădit discriminatoriu şi în coliziune gravă şi totală cu textul constituţional".

Ei afirmă că înţeleg gravele probleme legate de lipsa lichidităţii în visteria statului, "acceptă necesitatea curbei de sacrificiu", dar nu înţeleg şi nu pot accepta călcarea în picioare a Constituţiei, a tuturor regulilor şi normelor "prin abuz incalificabil şi discriminare manifestă".

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici