Cel mai mare pelerinaj de Rusalii din Europa: peste 300.000 de oameni așteptați la Șumuleu Ciuc

Peste 300.000 oameni participă la Pelerinajul Rusaliilor catolice de la Şumuleu Ciuc. Acesta este considerat cel mai mare pelerinaj din Europa Centrală şi de Est pentru că vin credincioşi din întreaga lume.

Unii pelerini au respectat tradiţia şi au parcurs distanţe foarte mari pe jos, alții au venit cu mașinile sau cu trenul.

La pelerinajul din acest an, credincioșii vor găsi puncte de strângere de donații pentru oamenii din cele 400 de gospodării afectate de inundații din județul Covasna.

Aproape 335.000 de persoane, la pelerinajul de Rusalii de la Șumuleu Ciuc

La pelerinajul de Rusalii de la Șumuleu – Ciuc va fi organizată o strângere de donații pentru locuitorii afectați de inundații din Covasna

La eveniment este așteptat și președintele Ungariei, Sulyok Tamás, care este prezent în Transilvania, în aceste zile.

În centrul pelerinajului se află Fecioara Maria, a cărei statuie a fost sculptată în lemn de tei între anii 1510 şi 1515

Pelerinajul Rusaliilor catolice de la Şumuleu Ciuc este considerat cel mai mare din Europa Centrală şi de Est şi îşi are originea în urmă cu aproape patru secole şi jumătate.

În centrul pelerinajului se află Fecioara Maria, a cărei statuie a fost sculptată în lemn de tei între anii 1510 şi 1515 în stilul Renaşterii transilvănene de un artist anonim, fiind cea mai mare statuie făcătoare de minuni din lume.

Prima menţiune a statuii Maicii Domnului de la Şumuleu a părut în anul 1624, într-un inventar al bunurilor Mănăstririi şi Bisericii Franciscane, la care face referire istoricului franciscan Leonárd Losteiner, în însemnările sale din 1776-1777.

Marea invazie turco-tătară din zona Ciucului, în 1661, a devastat şi incendiat complexul mănăstiresc de la Şumuleu şi Cetatea Miko (pe teritoriul actualului oraş Miercurea Ciuc), iar peste 10.000 de locuitori au pierit sau au fost luaţi în robie.

Din altarul Maicii Domnului a fost salvată doar Statuia Fecioarei Maria care, după reconstruirea bisericii, în 1664, a fost aşezată pe altarul principal, alături de statuile Sfintelor Ecaterina şi Barbara.

Potrivit unei legende, de atunci, în preajma unui pericol care ameninţă secuimea, faţa statuii se schimbă, iar rana de pe obraz, pricinuită de sabia unui tătar, sângerează.

Sute de vindecări miraculoase şi de dorinţe împlinite sunt puse pe seama statuii Fecioarei Maria. Dovadă stau numeroase obiecte din metal, din aur şi din argint, donate de persoanele ale căror rugăciuni au primit ascultarea divină.