Cercetătorii din Cluj lucrează la primul sistem robotic de curăţare a deşeurilor de pe fundul oceanului - SeaClear

  • O echipă de cercetători de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca lucrează, alături de alţi şapte parteneri europeni, la primul sistem robotic inteligent de curăţare a fundului oceanului.
  • Sistemul, denumit SeaClear, se bazează pe drone şi roboţi subacvatici şi nu presupune intervenţia omului.
232 afișări
Imaginea articolului Cercetătorii din Cluj lucrează la primul sistem robotic de curăţare a deşeurilor de pe fundul oceanului -  SeaClear

Roboţii subacvatici vor fi antrenaţi să identifice şi să colecteze deşeurile.

Reprezentanţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca au făcut anunţul privind finalizarea primelor dispozitive de colectare a deşeurilor marţi, cu ocazia Zilei Mondiale a Oceanelor şi spun că în curând vor putea începe testele de teren pentru sistemul robotic.

Sistemul SeaClear va cuprinde un vas robotic de suprafaţă, doi roboţi subacvatici şi o dronă”, explică Lucian Buşoniu, coordonatorul echipei din România şi profesor la grupul de Robotică şi Control Neliniar al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN). „Cel mai mic dintre cei doi roboţi scanează fundul mării cu o cameră şi un sonar. Astfel, el detectează locaţia şi tipul deşeurilor, folosind inteligenţa artificială pentru a face distincţia dintre deşeuri şi viaţa acvatică, cum ar fi peştii şi algele marine. Al doilea robot se deplasează la locaţiile deşeurilor, le apucă cu un dispozitiv de prindere, şi le depozitează într-un coş. Sistemul de prindere este proiectat cu orificii prin care peştii să poată scăpa cu uşurinţă dacă sunt prinşi accidental. În ape curate, drona poate căuta şi ea deşeuri din aer”.

Echipa clujeană are un rol cheie în cadrul sistemului: construirea hărţii subacvatice, pe baza tuturor datelor provenite de la roboţii implicaţi. Acest lucru este necesar pentru identificarea locaţiei deşeurilor, astfel încât să poată fi culese ulterior.

Primele teste vor avea loc în Dubrovnik.

Prima paşi ai proiectului au fost dezvoltarea şi adaptarea echipamentelor robotice”, precizează prof. Buşoniu. „Recent, au fost finalizate două componente esenţiale pentru colectarea deşeurilor: dispozitivul de prindere a deşeurilor, dezvoltat de partenerii germani de la Universitatea Tehnică din Munich, şi coşul de depozitare a deşeurilor, dezvoltat de o altă instituţie de cercetare germană, Fraunhofer Hamburg.” Primele teste ale componentelor vor avea loc în luna septembrie a acestui an, în zona de coastă a oraşului Dubrovnik, din Croaţia, una dintre cele mai populare destinaţii turistice europene.

Pe viitor, echipa UTCN se pregăteşte să înveţe robotul de observaţie să îşi croiască singur traseul spre deşeuri.

Ne propunem să trecem de la o traiectorie predefinită, la una adaptivă, care găseşte deşeurile mult mai repede şi cu un consum de energie mult mai mic. Practic, antrenăm robotul, folosind metode din inteligenţa artificială şi învăţarea prin recompensă” adaugă prof. Buşoniu. „Avem deja un prototip care demonstrează că acest lucru este posibil; integrarea şi aplicarea acestui prototip la sistemul real de roboţi va fi provocarea principală pentru etapa următoare a proiectului.”

Oceanele din întreaga lume sunt poluate cu aproximativ 26 până la 66 milioane de tone de deşeuri, cum ar fi plastic, sticle sau cauciucuri, majoritatea aflate pe fundul oceanului. În prezent, nu există o soluţie robotică pentru colectarea deşeurilor de pe fundul mării, ci aceasta se face cu scafandri, în acţiuni costisitoare şi adesea periculoase. Obiectivul proiectului SeaClear, în cadrul căruia sunt implicaţi şi cercetători români, este de a dezvolta primul sistem robotic capabil să cureţe fundul oceanului fără intervenţie umană. Primele zone avute în vedere sunt cele de coastă, deoarece ele suferă cel mai mare influx de deşeuri.

SeaClear este un proiect european care a demarat la 1 ianuarie 2020, şi se desfăşoară până în decembrie 2023. Bugetul total este de aproximativ 5 milioane de euro. Proiectul implică opt parteneri din şase ţări şi 49 de cercetători. Cei opt parteneri sunt: TU Delft, Autoritatea Portuară Hamburg, UTCN, Subsea Tech, TU München, Fraunhofer CML, Universitatea din Dubrovnik şi Agenţia Regională DUNEA din Dubrovnik.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici