CJUE: Integrarea amprentelor digitale în paşapoarte este legală

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, joi, că deşi prelevarea şi stocarea amprentelor digitale în paşaport constituie o atingere adusă dreptului la respectarea vieţii private şi dreptului la protecţia datelor cu caracter personal, aceste măsuri sunt totuşi justificate, pentru a împiedica utilizarea frauduloasă a paşapoartelor.

CJUE precizează că Regulamentul nr. 2252/2004 prevede că paşapoartele includ un suport de stocare de înaltă securitate care conţine, în afară de o fotografie facială, două amprente digitale, ce pot fi utilizate numai pentru a verifica autenticitatea paşaportului şi identitatea titularului său.

Un cetăţean german, pe nume Schwarz, a solicitat autorităţilor administrative ale oraşului Bochum (Germania) eliberarea unui paşaport, refuzând însă prelevarea cu această ocazie a amprentelor sale digitale.

Întrucât autorităţile menţionate au respins cererea sa, el a introdus o acţiune la Verwaltungsgericht Gelsenkirchen (Tribunalul Administrativ din Gelsenkirchen, Germania), solicitând ca respectivele autorităţi să fie obligate să îi elibereze un paşaport fără prelevarea amprentelor sale digitale.

În acest context, tribunalul administrativ solicită să se stabilească dacă regulamentul, în măsura în care obligă solicitantul unui paşaport să furnizeze amprentele sale digitale şi prevede stocarea acestora în paşaport, este valid, în special prin raportare la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

"Prin hotărârea pronunţată astăzi (joi - n.r.), Curtea de justiţie dă un răspuns afirmativ la această întrebare. Chiar dacă prelevarea amprentelor digitale şi stocarea lor în paşaport constituie o atingere adusă dreptului la respectarea vieţii private şi dreptului la protecţia datelor cu caracter personal, aceste măsuri sunt în orice caz justificate de obiectivul de a asigura protecţia paşapoartelor împotriva utilizării lor frauduloase. Curtea constată în această privinţă că măsurile contestate urmăresc, printre altele, obiectivul de interes general constând în prevenirea intrării ilegale a persoanelor pe teritoriul Uniunii Europene", se arată într-un comunicat transmis agenţiei MEDIAFAX.

Potrivit sursei citate, aceste măsuri urmăresc să prevină falsificarea paşapoartelor şi să împiedice utilizarea lor frauduloasă.

"În primul rând, nu reiese din elementele de care dispune Curtea şi nici nu s-a susţinut că aceste măsuri nu ar respecta substanţa drepturilor fundamentale în cauză. În continuare, Curtea constată că măsurile contestate sunt apte să atingă obiectivul privind protecţia paşapoartelor împotriva utilizării lor frauduloase, reducând considerabil riscul ca unor persoane neautorizate să li se permită să intre pe teritoriul Uniunii în mod greşit. Măsurile contestate nu depăşesc ceea ce este necesar pentru realizarea respectivului obiectiv. Astfel, în ceea ce priveşte prelevarea amprentelor digitale, Curtea nu a fost informată cu privire la existenţa unei măsuri suficient de eficiente care să afecteze într-o mai mică măsură drepturile persoanelor vizate", se mai arată în comunicat.

Curtea a constatat în special că nivelul de maturitate tehnologică al metodei întemeiate pe recunoaşterea irisului nu atinge nivelul celei întemeiate pe amprentele digitale şi că, din cauza costurilor semnificativ mai ridicate pe care le implică, aceasta este mai puţin adaptată unei utilizări generalizate.

În ceea ce priveşte prelucrarea amprentelor digitale, Curtea subliniază că amprentele digitale joacă un rol deosebit în domeniul identificării persoanelor în general. Astfel, compararea amprentelor digitale prelevate într-un anumit loc cu cele stocate într-o bază de date permite să se stabilească prezenţa în acest loc a unei anumite persoane, fie în cadrul unei anchete penale, fie în scopul realizării unei supravegheri indirecte a acestei persoane.

Cu toate acestea, CJUE constată că regulamentul precizează în mod expres că amprentele digitale pot fi utilizate numai pentru a verifica autenticitatea paşaportului şi identitate a titularului său.

În plus, regulamentul nu prevede stocarea amprentelor digitale decât în paşaport, care rămâne în posesia exclusivă a titularului său.

"Întrucât nu preconizează nicio altă formă şi niciun alt mijloc de stocare a acestor amprente, regulamentul nu poate fi interpretat ca furnizând ca atare un temei juridic unei eventuale centralizări a datelor colectate pe baza acestuia sau utilizării acestora din urmă în alte scopuri decât cel prin care se urmăreşte prevenirea intrării ilegale a persoanelor pe teritoriul Uniunii. Curtea de Justiţie constată, pe de altă parte, că adoptarea regulamentului a avut un temei juridic corespunzător şi că procedura care a dus la adoptarea măsurilor aplicabile în speţă nu este afectată de niciun viciu, întrucât Parlamentul European a participat la aceasta pe deplin în calitate de colegiuitor", mai arată sursa citată.