Cluj: Depozitarea deşeurilor pe rampa de la Pata Rât a fost reluată după ce fusese sistată două zile

Reprezentantul societăţii care administrează rampa de la Pata Rât, SC Salprest Rampă, Mircea Vereş, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că depozitarea este permisă pentru următoarele două săptămâni, până ce Consiliul Judeţean Cluj va putea amenaja o rampă temporară pe un teren al comunei Feleacu.

"Depozitarea deşeurilor pe rampa temporară de la Pata Rât s-a reluat de joi dimineaţă, după o întrerupere de două zile. Operatorii de salubritate din Cluj-Napoca, Brantner - Vereş şi Rosal, şi-au achitat datoriile pe care le aveau către noi, astfel că au primit dreptul de a depozita gunoiul cel puţin două săptămâni, până ce Consiliul Judeţean Cluj va amenaja o altă rampă temporară pe un teren al comunei Feleacu. Noi am transportat de pe rampă în altă parte deşeuri şi am făcut loc pentru noi cantităţi", a spus Vereş.

Sumele datorate Salprest Rampă de către operatorii de salubritate din Cluj-Napoca depăşeau 300.000 de lei.

Pe de altă parte, Consiliul Local Feleacu a elaborat, joi, o adresă care va fi transmisă Consiliului Judeţean Cluj, cu paşii care vor fi urmaţi pentru punerea la dispoziţie a unui teren de circa cinci hectare de pe raza comunei, situat în apropierea Centrului de Management Integrat a Deşeurilor (CMID), pe care urmează să fie amenajată o rampă temporară.

Astfel, în următoarele zece zile urmează să aibă loc o evaluare a întregului terenului în suprafaţă de 64 de hectare, pe care este amplasat CMID, iar CJ Cluj va trebui să achite o redevenţă anuală în funcţie de valoarea terenului, suma estimată fiind de sub 60.000 de euro pe an.

Vicepreşedintele CJ Cluj cu atribuţii de preşedinte, Vakar Istvan, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că speră ca problema depozitării deşeurilor să se rezolve cât mai curând posibil, probabil în următoarele două săptămâni.

"Din păcate, nu văd, joi, din partea CL Feleacu o hotărâre clară, îmi pare rău că nu este tratată cu urgenţă această criză a gunoaielor judeţului care poate, oricând degenera. Vom urma toţi paşii necesari", a spus Vakar.

Potrivit acestuia, viitoarea rampă temporară de depozitare a deşeurilor ar putea fi amenajată în 48 de ore, iar aceasta va putea funcţiona până la finalizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor.

Societatea Salprest Rampă, care administrează rampa de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, anunţa, marţi, că rampa temporară rămâne închisă, operatorii de salubritate fiind anunţaţi despre această situaţie, în timp ce autorităţile susţineau că rampa funcţionează şi se pot depozita gunoaie.

"Rampa de stocare temporară de la Pata Rât este închisă, mentenanţa durează 30 de zile. În momentul de faţă, nu se depozitează deşeuri pe rampă. Operatorii ştiu acest lucru, au fost anunţaţi în termenul legal, adică cu cinci zile înainte", declara, marţi, reprezentantul Salprest Rampă, Mircea Vereş, corespondentului MEDIAFAX.

Potrivit notificării Salprest Rampă transmisă autorităţilor, în 19 mai, operatorii de salubritate nu mai aveau voie, începând din noaptea de luni spre marţi, să depoziteze deşeuri pentru că s-a atins capacitatea de depozitare şi pentru că aceştia nu şi-au mai achitat facturile la termen.

Pe de altă parte, prefectul judeţului Cluj, Ioan Gheorghe Vuşcan, spunea, marţi, la finalul unei întâlniri cu reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca, ai Gărzii de Mediu, Agenţiei de Protecţie a Mediului şi ai Consiliului Judeţean Cluj, că autorităţile au căutat o soluţie legală de depăşire a unei "situaţii delicate”.

Şi primarul Emil Boc a spus că a discutat cu reprezentanţii Salprest Rampă pentru a găsi soluţii până când autorităţile locale şi judeţene vor rezolva problema.

În noaptea de luni spre marţi, rampa temporară de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost închisă, din cauza depăşirii capacităţii de stocare, iar autorităţile s-au reunit în şedinţă pentru a găsi o soluţie.

Citeşte şi: Cluj: Rampa temporară de deşeuri de la Pata Rât a fost închisă, autorităţile caută soluţii

De asemenea, în 13 mai, rampa temporară de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost închisă din cauza depăşirii capacităţii de stocare, la trei luni după ce şi rampa propriu-zisă a fost închisă din acelaşi motiv. Ulterior, autorităţile au anunţat că interdicţia depozitării deşeurilor menajere pe rampa temporară a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât durează doar o zi, timp în care o parte din gunoaiele de acolo vor fi transportate în altă parte, pentru a face loc altor deşeuri.

În februarie, rampa de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost închisă din cauza depăşirii capacităţii de stocare, iar de atunci gunoaiele au fost duse la rampa temporară. Deşeurile colectate din Cluj-Napoca şi din judeţul Cluj urmau să fie depozitate până în 15 iulie pe rampa temporară, situată lângă rampa de la Pata Rât, urmând ca după această dată să se găsească o altă soluţie până la finalizarea proiectului CJ Cluj, estimată la 31 decembrie 2015.

Atunci, prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Ioan Vuşcan, declara că după 15 iulie deşeurile ar putea fi depozitate pe o altă rampă temporară, situată în zona Centrului de Management Integrat al Deşeurilor.

În noiembrie 2012, depozitarea gunoaielor pe rampa de la Pata Rât a mai fost sistată o dată, aceasta fiind considerată neconformă, iar societatea care o administrează, Salprest Rampă, a fost amendată de Garda de Mediu cu 30.000 de lei.

În urma sistării depozitării deşeurilor, circa 200 de romi care îşi câştigă existenţa pe rampa de la Pata Rât în urma colectării şi valorificării materialelor reciclabile au protestat faţă de închiderea acesteia. Rampa de la Pata Rât a fost redeschisă după o zi, însă societatea Salprest Rampă a continuat să depoziteze deşeurile în acelaşi loc.

CJ Cluj a început în 2012 un proiect de construire a Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) pe un teren situat în comuna Feleacu de lângă Cluj-Napoca, care trebuia să preia toate deşeurile din judeţ, având termen de finalizare în octombrie 2014.

Contractul a fost atribuit prin licitaţie asocierii dintre firmele SC Confort SA, Atzwanger SPA, SC Ladurner Impianti SRL, SC Vel Service SA, valoarea contractului, finanţat din fonduri europene, fiind de 107,5 milioane de lei. În acelaşi an, liderul asocierii, SC Confort SA, firmă din Timişoara, a intrat în insolvenţă, iar lider al asocierii a devenit firma Atzwanger.

La sfârşitul anului trecut, CJ Cluj a reziliat contractul, invocând executarea unor lucrări neconforme, iar în ianuarie 2015 a depus o plângere penală împotriva firmelor care fac lucrările la centru.

Reprezentanţii CJ Cluj anunţau că proiectul este în curs de revizuire şi au avansat un nou termen pentru finalizarea lucrărilor, 31 decembrie 2015.