COMENTARIU: Situaţia privind CSM, favorabilă menţinerii lui Morar ca şef al Ministerului Public

Conflictele din CSM, acţiunile împotriva unor membri ai Consiliului, tergiversările în definitivarea conducerii acestui for care ar trebui să avizeze şefii DNA şi Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie conduc la ideea că se doreşte menţinerea lui Daniel Morar la vârful Ministerului Public

243 afişări
Imaginea articolului COMENTARIU: Situaţia privind CSM, favorabilă menţinerii lui Morar ca şef al Ministerului Public

Daniel Morar (Imagine: Razvan Chirita/Mediafax Foto)

Declaraţia premierului Victor Ponta de duminică seară, în care admite că preşedintele Traian Băsescu i l-a propus ministrului Justiţiei pe Morar ca procuror general, nu face decât să confirme acest lucru, deşi Morar nu şi-a anunţat intenţia de a candida, dar nici nu a negat această posibilitate.

Ponta a afirmat că, dintr-o discuţie cu ministrul Justiţiei, a înţeles că preşedintele Traian Băsescu l-a propus pentru postul de procuror general pe actualul interimar, Daniel Morar, susţinând că opţiunea a fost exprimată atât anterior, cât şi ulterior procedurii de selecţie. "Din discuţia cu ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, am înţeles că preşedintele l-a propus pe Daniel Morar, că e cel mai bun procuror general", a afirmat Victor Ponta la RTV.

El a explicat totodată că Pivniceru i-a răspuns preşedintelui ţării că procedura de selecţie îi permite inclusiv lui Morar să se înscrie, dar că acesta nu a vrut să participe (la procedura declanşată de MJ anul trecut-n.r.).

Întrebat dacă apreciază că preşedintele face astfel presiuni în favoarea lui Morar, premierul a precizat că Băsescu "şi-a exprimat o opţiune, o opinie".

"Este părerea domniei sale că cel mai bun ar fi domnul Morar, iar Pivniceru nu are aceeaşi opinie", a adăugat Ponta, care a arătat că procedura de selecţie este una transparentă.

Cu toate acestea, interesul manifestat de Comisia Europeană faţă numirile la conducerile DNA şi Ministerului Public, interes care nu s-a manifestat şi în 2005 - 2006, când au fost numiţi în funcţii Daniel Morar şi Codruţa Kovesi, menţinerea Oanei Schmidt Hăineală în postul preşedinte al CSM, în pofida controverselor create de alegerea sa, punerea la îndoială a integrităţii unora dintre membrii Consiliului, precum şi faptul că unii dintre ei sunt şantajabili sunt elemente care ridică semne de întrebare privind evoluţiile din sistemul judiciar.

În 2 octombrie 2012, Daniel Morar, delegat prim-procuror general al României până în 2 aprilie 2013, a declarat că nu-şi permite să participe la o farsă, referindu-se la procedura de selecţie iniţiată atunci de ministrul Justiţiei pentru funcţiile de procuror general şi procuror şef al DNA.

Potrivit lui Daniel Morar, ministrul Justiţiei are două variante: fie face propuneri ignorând orice procedură şi îşi asumă numirile, fie face o procedură transparentă în care fiecare candidat să aibă o şansă.

Conform legii, aşa cum s-a modificat în 2005 - astfel încât a fost posibil ca Daniel Morar să fie propus de ministrul Justiţiei de atunci Monica Macovei şi numit de preşedintele Traian Băsescu - ministrul Justiţiei are atributul exclusiv de numire a procurorului general, a procurorilor şefi şi adjuncţilor acestora.

În 2005 şi 2006 nimeni de la Bruxelles nu a contestat numirile lui Daniel Morar şi Codruţei Kovesi sau calităţile care îi recomandau pentru cele două funcţii importante în Ministerul Public.

Cu toate acestea, în vara lui 2012, în timpul referendumului de revocare a preşedintelui Traian Băsescu, Comisia Europeană a impus ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru, o procedură transparentă de selecţie, după ce apropiaţi ai lui Daniel Morar şi ai Monicăi Macovei au reclamat la Bruxelles că puterea de la Bucureşti vrea să pună mâna pe justiţie.

Surse judiciare susţin că Tiberiu Niţu, fost adjunct al procurorului general al României Codruţa Kovesi, ar fi fost agreat inclusiv de premier la conducerea Ministerului Public. Numirea sa a fost respinsă, însă, de preşedintele Traian Băsescu, precum şi cea a lui Ioan Irimie, candidat la şefia DNA, cu toate că prestaţiile celor doi în faţa membrilor Secţiei pentru procurori a CSM au fost diferite.

Dacă Ioan Irimie a avut o prestaţie slabă, suficientă pentru respingerea candidaturii sale, în urma întrebărilor considerate umilitoare adresate chiar de fostul său coleg clujean, Daniel Morar, în cazul lui Tiberiu Niţu, percepţia negativă a fost dată nu atât de prestaţia sa, cât de atitudinea celor care îl audiau. El s-a contrat, motivat sau nu, cu Oana Schmidt Hăineală şi cu Daniel Morar. Grimasele lui Hăineală, la acea vreme vicepreşedinte CSM, în timp ce el îşi expunea proiectul de reformă, au fost prilej de dispută.

Alegerea Oanei Schmidt Hăineală la conducerea CSM, în 4 februarie, în urma unui vot contestat, a fost doar aparent debutul scandalului din CSM, pentru că acesta începuse cu ceva timp în urmă, când Daniel Morar obţinuse, contrar uzanţelor, drept de vot în Consiliul Superior al Magistraturii.

Decizia a fost constestată la Curtea de Apel Bucureşti - condusă de Livia Savonea, candidat pentru funcţia de judecător al instanţei supreme - şi având termen de judecată în 12 martie, adică la o dată la care oricum alegerea lui Hăineală, făcută şi în baza votului lui Morar, este deja consacrată. Termenul a fost decis după ce judecătoarea Diana Bulancea - soţia procurorului Marius Bulancea, subalternul lui Daniel Morar - s-a abţinut să judece, dosarul fiind repartizat altei magistrate de la Secţia de contencios administrativ. Secţia de contencios administrativ a fost condusă de Alina Ghica până când aceasta a fost aleasă membru în CSM.

În urma alegerii Oanei Schmidt Hăineală, un procuror, ca preşedinte al CSM - fapt ce a deranjat judecătorii din toată ţara - mai mulţi membri ai Consiliului au reclamat şi amendat procedura.

În afară de votul lui Morar, al judecătorilor Ghica şi Danileţ, un alt vot controversat a fost cel al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu. Aceasta a votat în favoarea procurorului Hăineală şi nu pentru colegul său de la ICCJ, Mircea Aron, candidat la funcţia de şef al CSM. În alte circumstanţe judecătorii ICCJ s-ar fi revoltat, însă în ultimii ani au afirmat că CSM nu îi mai reprezintă demult. Surse din magistratură susţin că judecătoarei Livia Stanciu i s-a propus să fie candidat pentru funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, din partea Preşedinţiei.

Pe de altă parte, doi judecători, membri ai CSM, vocali împotriva noii conduceri a Consiliului, sunt în centrul unor investigaţii.

Judecătorul Adrian Neacșu este acuzat că şi-ar fi însuşit nelegal diurna de membru al Consiliului, că deplasările în teritoriu nu ar fi fost reale, chestiune care ar putea fi soluţionată printr-o acţiune civilă. Totuşi, timp de două luni, în baza unui mandat "pe siguranţă naţională", Neacşu a fost monitorizat, inclusiv în locuinţa de serviciu. Deşi fapta sa este în mod normal de competenţa Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a intrat sub jurisdicţia DNA, Neacşu fiind acuzat şi de "participaţie improprie la abuz în serviciu (prevăzută de Legea 78/2000 privind faptele de corupţie)", pe lângă fals şi uz de fals.

Anchetatorii DNA au ridicat computerul lui Neacşu din biroul de la CSM, în absenţa unui mandat de percheziţie. În accepţiunea Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg biroul este considerat un spaţiu intim social, astfel că doar în baza unui mandat de percheziţie s-ar fi putut permite accesul, afirmă judecători ai instanţei supreme, specializaţi în probleme de drept european.

În cazul celuilalt judecător, Horaţius Dumbravă, fost preşedinte al CSM, există o investigaţie a Agenţiei Naţionale de Integritate pentru un posibil conflict de interese legat de fapte comise în perioada 2009-2010.

Înainte ca Alina Ghica şi Cristi Danileţ să-şi depună candidaturile pentru funcţiile de vicepreşedinte al CSM, procurori din CSM ar fi fost ameninţaţi cu declanşarea procedurilor de revocare în adunări generale în cazul în care intenţionează să-şi depună şi ei candidatura pentru acest post.

Şi Corina Dumitrescu - reprezentant al societăţii civile în CSM, rector al Universităţii Creştine Dimitrie Cantemir şi soţia senatorului PSD Cristian Dumitrescu - este şantajabilă. După ce a fost propusă ca ministru al Educaţiei, nu a mai fost numită din cauza problemei de integritate. În timpul scandalului privind nominalizarea sa la Educaţie, s-au constatat greşeli în CV-ul ei, iar CSM a anunţat atunci că face verificări privind postarea documentului care conţinea "vădite erori". Şi verificările privind CV-ul, şi verificările cerute de CSM la ANI privind starea de incompatibilitate a lui Dumitrescu au rămas în coadă de peşte. Surse judiciare susţin că şi ea s-ar afla în cărţi pentru Curtea Constituţională.

Miercuri, 13 februarie, ar trebui să se tranşeze problema revocărilor din funcţiile de membru al CSM a judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Danileţ. Revocările lor au fost votate de judecătorii care i-au ales, în urma scrutinelor din 2010 şi 2011. Decizia ar putea fi însă tergiversată de o altă discuţie, referitoare la caracterul "de recomandare" sau "imperativ" al termenului de 15 zile în care trebuie ca CSM să ia act de deciziile adunărilor generale ale judecătorilor privind revocarea membrilor Consiliului. Odată cu trecerea timpului, interesul faţă de mişcările şi deciziile din CSM s-ar putea estompa.

Potrivit articolului 52, alineatul (7), din Legea 317/2004 privind organizarea CSM, procedura de revocare poate fi declanşată de orice adunare generală de la nivelul instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se cere, precum şi de organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor. Iar alineatul (8) prevede: "Centralizarea rezultatelor votului se realizează de adunarea generală care a iniţiat procedura sau de prima adunare generală sesizată de organizaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor".

"(9) În termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării semnate şi motivate de reprezentanţii adunărilor generale, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea din funcţie a membrului ales", menţionează legea.

În timp ce la CSM lucrurile degenerează, lent dar sigur, ministrul Justiţiei încearcă să găsească o soluţie pentru a fi ales totuşi "procurorul general al Republicii", până în 2 aprilie 2013, când expiră delegarea lui Daniel Morar.

Recent, procurorul general interimar, Daniel Morar, şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a declarat, răspunzând unei întrebări privind o eventuală candidatură a sa la conducerea Ministerului Public, că o să vadă ce face, precizând că speră să se termine procedura de selecţie până la expirarea delegării sale, în 2 aprilie, care nu mai poate fi prelungită.

Întrebat cum vede procedura transparentă pe care a anunţat-o ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, respectiv ca la audierea candidaţilor pentru conducerile Ministerului Public şi, respectiv, DNA, să aibă acces presa, Daniel Morar a spus: "Aşteptăm să vedem".

Anterior, ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a anunţat că va fi declanşată o nouă procedură de selecţie a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Mona Pivniceru a spus că, potrivit calendarului, procedura de selecţie se poate întinde pe 135 de zile.

Preşedintele Traian Băsescu a respins, în 18 ianuarie, propunerile privind numirile lui Tiberiu-Mihail Niţu şi Ioan Irimie în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi, respectiv, de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), trimise de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru.

"Motivaţia principală care a stat la baza deciziei domnului preşedinte Traian Băsescu este lipsa de transparenţă a procesului de selecţie organizat de Ministerul Justiţiei, care nu a fost stimulativ pentru ca un număr mai mare de procurori cu bune performanţe să se înscrie la procesul de selecţie", preciza Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă.

După respingerea candidaturilor celor doi, de către CSM, surse judiciare afirmau că procurorii nu se vor mai înscrie în următoarea procedură, astfel că cel mai probabil Daniel Morar va candida pentru funcţia de procuror general, iar Oana Schmidt Hăineală pentru cea de procuror şef al DNA.

Prin raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), din 30 ianuarie, se impune autorităţilor române existenţa unui aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii pentru cei care vor fi propuşi de ministrul Justiţiei în cele două funcţii.

În urma modificărilor legii de către Monica Macovei, când era ministru al Justiţiei, pe candidaturile pentru funcţiile de şefi dau aviz "consulativ", nu conform, membrii Secţiei de procurori a CSM, adică: Oana Schmidt Hăineală, Daniel Morar, George Muscalu, Florentina Gavadia, Bogdan Gabor, Elena Hach şi ministrul Justiţiei.

Procedura de alegere a preşedintelui CSM din 4 ianuarie 2013 a dezvăluit orgolii şi frustrări, lupta pentru interesul personal şi mai puţin pentru principii.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici