Comisia de specialitate din CSM, de acord ca magistraţii corupţi să piardă pensia de serviciu

Comisia "Independenţa şi responsabilizarea justiţiei " din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a apreciat că este necesară o intervenţie legislativă cu privire la pierderea pensiei de serviciu de către magistraţii condamnaţi penal, dar a arătat că una dintre prevederile proiectului de lege propus de Ministerul Justiţiei pune probleme de neconstituţionalitate. Potrivit acestei prevederi, pierd pensia de serviciu inclusiv procurorii şi judecătorii excluşi din magistratură sau condamnaţi definitiv anterior intrării în vigoare a acestei legi.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii discută, în şedinţa de marţi, proiectul de lege pentru completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor cu privire la pensiile de serviciu în cazul condamnărilor penale şi a aplicării sancţiunilor disciplinare cu excluderea din magistratură.

Documentul a fost înaintat de Ministerul Justiţiei (MJ), pe 14 august, Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea avizării în regim de urgenţă.

Proiectul prevede completarea Legii 303/2004 cu articolul unic 97 indice 1, cu următorul cuprins: "Art. 97 indice 1 - (1) Nu beneficiază de pensie de serviciu şi nici de indemnizaţia prevăzută la art. 81, judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi asimilaţii acestora condamnaţi definitiv în condiţiile art. 65. (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi şi asimilaţilor acestora sancţionaţi disciplinar cu excluderea din magistratură. (3) În situaţia în care personalul prevăzut la alin. (1) sau (2) a încasat pensia de serviciu până la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare sau, după caz, a hotărârii prin care s-a dispus sancţiunea excluderii din magistratură, acesta este obligat să restituie diferenţa dintre pensia de serviciu încasată şi pensia din sistemul public de pensii, precum şi indemnizaţia prevăzută de art. 81. (4) Personalul prevăzut la alin. (1) şi (2) beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii. (5) Pe durata procedurii disciplinare sau a procesului penal, soluţionarea cererii de acordare a pensiei de serviciu se suspendă până la soluţionarea definitivă a procedurii disciplinare ori, după caz, a procesului penal. (6) Prevederile alin. (1), (2) şi (4) se aplică şi magistraţilor excluşi din magistratură sau condamnaţi definitiv anterior intrării în vigoare a prezentei legi, indiferent de momentul pensionării".

Potrivit articolului 81, "judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii". Această indemnizaţie se acordă o singură data în decursul carierei de judecător sau procuror şi se înregistrează potrivit legii. Prevederile se aplică şi în cazul decesului magistratului aflat în activitate, indemnizaţia fiind acordată familiei acestuia.

În expunerea de motive a Ministerului Justiţiei, citată în punctul de vedere al Direcţiei Legislaţie, Documentare şi Contencios (DLDC), se arată că "orice abatere de la exercitarea cu bună-credinţă a funcţiei trebuie sancţionată, iar nu recompensată, prin acordarea unui beneficiu cum este pensia de serviciu".

De asemenea, în documentul citat, se subliniază că acest proiect regmenetează situaţia magistraţilor condamnaţi penal care beneficiază de pensie de serviciu la momentul intrării în vigoare a noilor prevederi şi nu are caracter retroactiv.

Proiectul de act normativ a fost analizat de DLDC, care şi-a exprimat un punct de vedere, însuşit de Comisia numărul 1 - " Independenţa şi responsabilizarea justiţiei, eficientizarea activităţii acesteia şi creşterea performanţei judiciare, integritatea şi transparenţa sistemului judiciar". Aceasta a propus avizarea favorabilă a proiectului Ministerului Justiţiei cu o serie de observaţii.

"Comisia a apreciat că alineatul 2 al articolului propus ar trebui să se regăsească într-un alt proiect de act normativ, care să coreleze toate textele care vizează răspunderea disciplinară şi efectele acesteia. În privinţa alineatului 6, Comisia, cu majoritate, a apreciat că acesta pune probleme de neconstituţionalitate din perspectiva retroactivităţii legii", se arată în minuta Comisiei.

Comisia mai apreciază că "este necesară o intervenţie legislativă cu privire la pierderea pensiei de serviciu de către magistraţii condamnaţi penal, însă s-a propus ca Ministerul Justiţiei să promoveze atât propunerile formulate de către Comisia nr. 1 în cadrul dezbaterilor vizând modificarea Legii 303/2004, cu privire la pierderea pensiilor de serviciu, cât şi propunerile de modificare a art. 65 din aceeaşi lege, corelate cu cele la care se referă proiectul de act normativ supus avizării".

De asemenea, comisia formată din membrii CSM a mai subliniat că este necesar şi un nou text referitor la comunicarea hotărârii de condamnare către casele de pensii.

"Propunerea este extrem de largă, fiind vizate toate tipurile de condamnări definitive, inclusiv pentru infracţiuni din culpă. Or, apreciem că se impune restrângerea acestei sfere, prin excluderea infracţiunilor comise din culpă; în caz contrar s-ar ajunge într-o situaţie inechitabilă pentru magistrat, care, după o carieră de cel puţin 20-25 de ani (minim 20 de ani pentru pensie anticipată, minim 25 de ani pentru pensie de serviciu), nu ar mai beneficia de pensie de serviciu, chiar şi în situaţia, spre exemplu, a unei infracţiuni de vătămare corporală sau ucidere din culpă ca urmare a unui accident de circulaţie", se arată în punctul de vedere al DLDC.

În documentul citat se mai arată că proiectul propus de Ministerul Justiţiei "nu conţine nicio dispoziţie reparatorie pentru cazul în care procesul penal nu se finalizează cu condamnarea, iar acţiunea disciplinară nu se finalizează cu excluderea din magistratură".

Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat marţi, la CSM, că nu este la curent cu un eventual proiect prin care Ministerul Justiţiei propune anularea pensiei speciale a magistraţilor condamnaţi pentru corupţie, precizând că, din punct de vedere juridic, nu crede că "anulare" este cuvântul potrivit.

"Nu sunt la curent cu un eventual proiect de lege prin care Ministerul Justiţiei propune anularea pensiilor celor condamnaţi. Nu sunt un specialist în dreptul muncii şi în drept civil. Eu vorbesc ca jurist, poate ca impact ar fi benefic, dar din punct de vedere juridic, nu ştiu dacă cuvântul anulare este cel mai potrivit. Cred că se pot face discuţii vizavi de o anumită pensie specială şi o anumită pensie de asigurări sociale", a declarat procurorul general al României.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, anunţa, pe 14 august, în şedinţa Guvernului, că proiectul de lege privind anularea pensiei speciale a magistraţilor condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie va fi discutat în şedinţa din 20 august a Consiliului Superior al Magistraturii.

Cazanciuc a făcut această precizare după ce premierul i-a solicitat să trimită proiectul de lege la Parlament, până la 1 septembrie.

"Domnu' ministru, legea cu magistraţii care au fost condamnaţi pentru fapte de serviciu să-şi piardă pensia specială, vă rog s-o puneţi pe masa Parlamentului la 1 septembrie. O discutaţi şi cu CSM. CSM lucrează, nu?", i-a spus premierul lui Robert Cazanciuc.

Ministrul Justiţiei i-a spus lui Ponta că proiectul acestei legi este convenit cu CSM şi va fi luat în discuţie în şedinţa Consiliului din 20 august.

Victor Ponta anunţa, pe 13 august, în cadrul unui interviu televizat, că Ministerul Justiţiei are pregătit un proiect de lege prin care se anulează pensiile de serviciu ale magistraţilor condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie

Premierul declara că 90-95% dintre magistraţi sunt corecţi, dar nu trebuie să "ne facem că nu ştim" că toate contractele de restituiri de propietăţi şi cele de achiziţii publice durează trei ani pentru că sunt hotărâri judecătoreşti care se bat cap în cap.

"Dacă se face curăţenie în magistratură, e în folosul României şi al magistraţilor corecţi, care sunt toţi trataţi la pachet ca fiind judecător sau procuror corupt", a mai spus atunci Ponta.