Contestarea capitalismului şi întoarcerea spre sine – tendinţele anului 2023 anunţă o nouă ordine socială

  • Speranţă şi încredere, aşa arată anul 2023 după Marian Salzman, Top 5 trendspotters la nivel mondial şi Senior VP of Global Communications la Philip Morris International.
  • Cele cinci macro-tendinţe din raportul ei promit să ne afecteze vieţile anul acesta – majoritatea în moduri pozitive.
1697 afișări
Imaginea articolului Contestarea capitalismului şi întoarcerea spre sine – tendinţele anului 2023 anunţă o nouă ordine socială

COVID-19 ne-a dat ocazia să scădem ritmul, să medităm, dar şi să punem totul la îndoială. Creşterea presiunilor externe ne face să căutăm elemente pe care să le încorporăm în casele şi obiceiurile noastre. Regândim instituţii şi abordări care nu mai funcţionează, adoptăm stiluri de viaţă mai potrivite pentru planeta noastră aflată în suferinţă, valorificăm puterea sunetului şi ne creăm spaţii mai mici, mai bogate şi mai uşor de apărat.

Asfaltul „însetat” pentru zonele inundabile, vopseaua ultra albă care reduce nevoia de aer condiţionat sau micile păduri urbane care promovează biodiversitatea, scad temperatura şi reduc poluarea. Regândim toate aspectele vieţii, de la locul de muncă, stilul de viaţă sau creşterea copiilor, până la cum vrem să funcţioneze lumea. Injectăm sens şi stabilitate unei existenţe care pare de prea multe ori în derivă.

TENDINŢA 1: Pierderea controlului asupra realităţii

Inteligenţa artificială e aici. Agenţiile angajează modele AI (ceea ce ridică deja întrebări valide despre reprezentare şi împărţirea profitului), influencerii virtuali atrag urmăritori şi câştigă bani, există seriale produse în întregime de inteligenţa artificială sau chiar platforme care oferă la cerere prieteni virtuali sau parteneri intimi. Şi toate astea înainte ca metaversul să devină parte din viaţa noastră.

În ce mai poţi să ai încredere? Sigur, nu în ceea ce vezi sau auzi. Creşterea dezinformării e atât de severă, încât United Naţiunile au cerut statelor membre să adopte politici care să susţină alfabetizarea digitală.

Efectele se simt la nivelul sănătăţii mintale, oamenii se simt detaşaţi de ei înşişi, mental sau fizic, cu un simţ redus al realităţii. Tratamentul cel mai eficient este terapia prin vorbire, dar ce faci când ajungi să foloseşti terapeuţi AI prin chatbot? Rămâi fără grai...

TENDINŢA 2: Respingerea vechilor convingeri

Lumea este în schimbare socială şi culturală. Oamenii nu mai acceptă orbeşte principiile tradiţionale ale muncii şi valoarea învăţământului superior.

Angajaţii, în special cei mai tineri, refuză să facă sacrificiile acceptate de generaţiile anterioare şi nu mai acceptă ore lungi, prost plătite sau chiar neplătite, în condiţii de muncă stresante. Recesiune sau nu, este era relaxării, iar ideea să îţi dedici viaţa ca să creşti profiturile corporative este din ce în ce mai puţin acceptată. Scenariul în care îţi petreci zeci de ani urcând pe scara profesională ca să primeşti un ceas de aur la sfârşit nu mai este deloc ofertantă.

Capitalismul, sistemul economic născut în Europa la începutul secolului al XIX-lea şi răspândit rapid, este privit acum drept rădăcina tuturor relelor, de la schimbările climatice şi distrugerea mediului, până la inechităţile economice şi creşterea tulburărilor de sănătate mintală.

Respingem vechile convingeri în toate felurile posibile. Un exemplu, cresc în popularitate bicicletele şi scuterele electrice, iar mişcarea „fără maşini” se intensifică.

TENDINŢA 3: Normalizarea sustenabilităţii

Fenomene meteorologice extreme au zguduit mari părţi ale globului. Se simte nu doar în deciziile de cumpărare, ci şi în cele de viaţă. 4 din 10 respondenţi la un sondaj din 31 de ţări citează schimbările climatice ca un factor descurajant în decizia de a avea copii.

Oamenii îşi ajustează vieţile ca să facă faţă ameninţării globale. Trei din cinci persoane spun că riscurile climatice le-au influenţat alegerea unde să locuiască, iar portalurile imobiliare au început să ofere date privind riscurile climatice alături de numărul de dormitoare şi băi.

Produse şi servicii ecologice există de zeci de ani, doar că acum publicul este mult mai deschis şi cu un nivel mult mai ridicat de acceptare. Vedem o trecere către achiziţii responsabile, moda lentă (slow fashion), care respinge colecţiile sezoniere în favoarea unor colecţii „permanente” care promit ani de purtare, iar comercianţii îşi încurajează clienţii să dea o a doua viaţă obiectelor folosite.

E un teren fertil pentru inovaţii eco-mindfulness, inclusiv produse şi tehnici de durabilitate pasivă cum ar fi asfaltul „însetat” pentru zonele predispuse la inundaţii, vopseaua ultra albă care reduce nevoia de aer condiţionat sau micile păduri urbane care promovează biodiversitatea, scad temperatura şi reduc poluarea. Iar pe fondul crizei globale de energie, mulţi vor alege autobuze sau trenuri de noapte în locul avionului. Deja căutările pentru „cum să călătoreşti cu trenul” au crescut cu 205 la sută în ultimul an pe Pinterest.

TENDINŢA 4: Utilizarea puterii sunetului

De câţiva ani, studiile demonstrează impactul muzicii asupra persoanelor care suferă de Alzheimer sau demenţă. Utilizarea sunetului a atins noi zone, de la erotica audio, la ASMR (Autonomous Sensory Meridian Response), declanşatoare ale senzaţiei de euforie, calm sau chiar furnicături. Mărcile produc deja sunete originale pentru TikTok.

Tot mai mult, sunetul este văzut ca o potenţială soluţie pentru afecţiunile societăţii moderne. Băile sonore şi cartografierea sunetului sunt prescrise pentru reducerea anxietăţii, iar unii folosesc „brown noise” pentru relaxare sau creşterea concentrării.

Cercetătorii de la National Institutes of Health adună date pentru o Inteligenţă Artificială care poate diagnostica boli — de la tulburări neurologice şi autism, la cancer — doar pe baza felului în care vorbeşte cineva. Sună bine.

TENDINŢA 5: Crearea de microuniversuri personale

În anii 1980, „cocooning” era o modă. Azi, oamenii creează lumi tot mai mici, concentrându-şi atenţia asupra caselor lor transformate şi în locuri de muncă. Nu e vorba doar de confort, cum demonstrează conceptele scandinave de hygge şi lagom, îmbrăţişate în ultimul deceniu, ci e vorba despre siguranţă şi încredere în sine. Oamenii simt nevoia de protecţie şi se blindează cu tehnologie, rezerve de hrană şi opţiuni de divertisment care să-i ajute să treacă prin orice posibilă criză.

În 2023, tot mai mulţi îşi vor transforma casele în sanctuare de sănătate şi bunăstare. Piaţa globală a decoraţiunilor de casă va creşte la aproape 806 miliarde, în 2026, iar cea a plantelor de interior va depăşi 26 de miliarde USD până în 2029. Mai multe companii produc  deja cabine de meditaţie sau duşuri cu experienţe multisenzoriale, cu tratamente personalizate cu apă, lumini sau sunete.

Haosul poate continua să domnească afară, dar pentru cei mai norocoşi dintre noi se opreşte la uşa din faţă.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici