Marșul a avut loc pe fondul unor statistici alarmante: din ianuarie până în septembrie 2024, în medie, la fiecare trei zile un bărbat a încercat să ucidă o femeie în România, potrivit unei analize publicate de site-ul de investigații Snoop. În 46 dintre aceste cazuri, femeia a fost ucisă.
Participanții au cerut măsuri mai ferme din partea autorităților pentru protejarea victimelor violenței domestice și îmbunătățirea legislației privind ordinele de restricție.
„Am venit pentru că simt că nu se mai poate. În fiecare lună vedem femei ucise de foști parteneri, iar statul tace. Trebuie să ne apărăm una pe alta”, a declarat o participantă la protest.
La scurt timp după începerea manifestației, în București și Cluj, în mulțime au fost observate steaguri ale Palestinei și bannere care făceau trimitere la conflictul din Orientul Mijlociu. Gestul a stârnit nemulțumirea mai multor participanți, care au considerat că tema principală a protestului, violența asupra femeilor din România, a fost deturnată.
„Dacă știam acest lucru, nu mai veneam. Nu am venit să discutăm despre geopolitică, ci despre siguranța femeilor din țara noastră”, a declarat pentru Mediafax unul dintre participanți.
Un alt manifestant a afirmat, tot pentru Mediafax:
„La fel ca la ultimele proteste pe alte teme. Au parazitat manifestația cu aceste steaguri. Personal condamn ce s-a întâmplat în Gaza, dar trebuie protest separat.”
La București au fost peste 20 de steaguri ale Palestinei și mesaje precum „Free Palestina” / „Palestina liberă”
Dezbaterile s-au mutat rapid pe rețelele de socializare, unde numeroase persoane publice și-au exprimat nemulțumirea față de amestecul tematic al protestului.
Analistul politic Remus Ioan Ștefureac a scris:
„Personal nu pot să înțeleg cum, la un marș necesar împotriva violenței la adresa femeilor din societatea românească, se defilează cu drapele care, în acest moment, simbolizează inclusiv o organizație teroristă care a practicat recent violul în masă și agresiuni abominabile împotriva femeilor. Nu înțeleg și pace.
Evident că înțeleg nevoia pacificării unei regiuni în care populația civilă suferă îngrozitor, dar tot nu înțeleg de ce se amestecă temele într-o disonanță flagrantă.”
Jurnalista Sidonia Bogdan a scris pe Facebook că, în ultimele luni, „la o jumătate de oră de la începerea [unor] proteste, [acestea] sunt capturate la nivel de steaguri de protestul pro-Palestina”, precizând că nu are o problemă cu astfel de manifestații dacă sunt anunțate distinct, dar că ar fi „fair” ca organizatorii să comunice din timp acest aspect pentru celelalte proteste tematice.
„Merg să protestez împotriva violenței asupra femeilor și am impresia că am greșit protestul”, a adăugat acesta.
Andrei Caramitru a comentat, la rândul său, o fotografie apărută pe rețelele sociale, în care două participante afișau o pancartă cu mesajul „Femicidul e simbolul, capitalismul e cauza” și un steag al Palestinei:
„Chestia cu nebunii care omoară femei (în general partenera sau fosta parteneră) e horror și am scris și eu de nu știu câte ori despre asta. Și susțin 1000% orice acțiune care să protejeze femeile de acești babuini. Să fie clar! Însă există activiste de tip Greta care sunt absolut toxice, cretine. Uitați mai jos poza care pe mine m-a șocat din timpul marșului contra femicidului. Două tâmpite – una care zice să revenim la comunism, nu îmi e clar de ce, cealaltă cu steag Hamas.
Pe timpul comunismului avortul era interzis, femeile nu aveau niciun drept, erau obligate să fie controlate ginecologic la muncă, mureau pe capete în avorturi clandestine. Și în Gaza – păi ce drepturi au femeile acolo? E cu burqa și sclavie la bărbați, ați auzit de sharia?
Cum e posibil așa ceva? Oamenii ăștia realizează că mișcările astea hiper-woke sunt finanțate fix de cei care sunt și în spatele lui CG sau Tate? Pe ideea de distrugere a societății și colaps?”
Un studiu realizat în 2019 de Biroul Central de Statistică Palestinian (PCBS) a relevat că 59,3% dintre femeile/fetele palestiniene (cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani) au fost expuse violenței din partea soților lor. Conform sondajului, violența domestică a început la o vârstă fragedă, mai mult de jumătate dintre fetele și tinerele cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani fiind victime ale abuzurilor. Cele mai ridicate rate de violență (66,9%) împotriva femeilor au fost înregistrate în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani. Femeile și fetele din Fâșia Gaza au fost expuse într-o măsură mai mare la violența soților lor, cu un procent estimat de 70,4%, comparativ cu 52,3% în Cisiordania. Conform sondajului, violența psihologică este cel mai frecvent tip de abuz, afectând 57% dintre femei și fete.
Numărul unic național de urgență pentru a semnala situații de violență domestică este 0800.500.333. Acest număr este gratuit, disponibil non-stop (24/24, 7/7) și apelabil din orice rețea de telefonie din România. Serviciul este gestionat de Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) și oferă asistență victimelor violenței domestice, traficului de persoane și discriminării.