Coșmarul industriei germane: războiul din Iran a schimbat totul

Dacă cineva din vasta industrie germană ar crede în deochi, probabil ar avea o explicație pentru ceea ce se întâmplă în ultimii ani. Într-un context deja marcat de slăbiciuni structurale pierderea competitivității și ascensiunea implacabilă a Chinei ca rival avalanșa de șocuri externe a lovit cu o forță deosebită sectorul industrial care, odinioară, dicta regulile și era un model pentru întreaga lume, scrie El Economista.

Pandemia de COVID-19, criza energetică declanșată de invazia Ucrainei și sfârșitul gazului rusesc ieftin… iar acum conflictul cu Iranul. Exact când părea că gigantul manufacturier german începe să-și revină nu neapărat să renască din cenușă, dar măcar să se stabilizeze tensiunile din Orientul Mijlociu au spulberat din nou speranțele de redresare.

Un indicator esențial al sectorului, care dădea semne că iese din stagnarea de peste doi ani, reflectă perfect această evoluție aproape „blestemată”.

Pe hârtie, datele arată surprinzător de bine, în ciuda incertitudinii generale. Potrivit Destatis, institutul oficial de statistică al Germaniei, în luna martie industria a înregistrat o creștere de 5% a comenzilor noi față de februarie. Spre deosebire de lunile anterioare, acest avans nu a fost determinat de comenzi izolate de mare amploare.

Chiar și excluzând astfel de contracte precum cele din aviație sau apărare, cunoscute pentru caracterul lor volatil creșterea rămâne solidă, la 5,1%, fiind distribuită uniform în majoritatea sectoarelor industriale.

Redresarea economică era deja în curs

O traiectorie promițătoare, însă, care a fost rapid întreruptă de noul șoc energetic generat de conflictul din Iran. „Spre deosebire de multe luni anterioare, comenzile de mare volum au contribuit doar marginal la această creștere. Acest lucru sugerează că redresarea economică era deja în curs înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu”, explică Ralph Solveen, economist la Commerzbank. El avertizează că explozia prețurilor la energie și creșterea incertitudinii au frânat deja cererea pentru produse industriale germane, ceea ce face probabilă o deteriorare a datelor în lunile următoare.

„Fără conflictul din Iran, imaginea ar fi fost pozitivă: creșterea din martie ar fi crescut semnificativ șansele ca comenzile industriale să iasă din stagnarea de peste doi ani și ca cererea să înceapă, în sfârșit, să accelereze”, adaugă Solveen.

În actualul context, însă, cât timp conflictul continuă și strâmtoarea Hormuz rămâne închisă, nu doar că comenzile ar putea scădea din nou, dar există riscul ca economia germană să intre într-o ușoară contracție în al doilea trimestru, după creșterea modestă de la finalul lui 2025 și începutul lui 2026.

Cu doar o săptămână înainte, datele preliminare privind PIB-ul Germaniei pentru primul trimestru au surprins pozitiv. Economia a crescut cu 0,3% față de trimestrul anterior, contrar așteptărilor de stagnare sau chiar contracție. Însă optimismul a fost rapid temperat. Pe de o parte, aceste date includ puține informații concrete din luna martie, când efectele conflictului începuseră deja să se resimtă. Pe de altă parte, impactul real este așteptat să apară în datele oficiale din perioada următoare. Chiar și în scenariul unei detensionări între SUA și Iran, pagubele economice sunt deja semnificative.

„Războiul din Orientul Mijlociu, creșterea prețurilor la energie și lipsa reformelor structurale nu oferă perspective optimiste pentru economia germană”, avertizează Carsten Brzeski, economist-șef la ING. În opinia sa, criza actuală evoluează rapid dintr-o problemă de prețuri energetice într-o criză de aprovizionare și lanțuri logistice, punând din nou Germania în centrul unei perturbări globale majore.

Datele recente confirmă fragilitatea economică

Datele recente privind indicele PMI pentru sectorul manufacturier confirmă această fragilitate. În aprilie, indicatorul s-a situat la 51,4 puncte în scădere față de 52,2 în martie, dar încă peste pragul de 50 care separă contracția de creștere. Chiar și așa, economiștii avertizează că această ușoară expansiune ar putea fi de scurtă durată.

„Creșterea actuală pare să aibă zilele numărate, pe fondul scăderii abrupte a încrederii companiilor”, spune Phil Smith, economist la S&P Global. El explică faptul că producția și comenzile sunt încă susținute artificial de graba companiilor de a-și asigura stocuri înaintea unor noi creșteri de prețuri sau penurii. Această „anticipare” ar putea duce însă la o corecție în lunile următoare.

În paralel, cererea pentru bunuri de consum începe deja să scadă, chiar dacă producătorii de bunuri intermediare continuă să beneficieze de comenzi ridicate.

Lovitura decisivă a venit însă din partea politicii comerciale a SUA. Donald Trump a anunțat un tarif de 25% pentru importurile de automobile europene o măsură care lovește direct în industria auto germană. Dacă tariful anterior de 15% era deja o amenințare serioasă, noua decizie amplifică presiunea asupra unui sector esențial pentru economia Germaniei.

Un raport recent al Deutsche Bank arată amploarea problemei: între 2020 și 2025, Germania a exportat cu aproximativ opt milioane de autoturisme mai puțin decât în perioada precedentă. În 2025, exporturile către SUA au scăzut cu aproape 18% în valoare, iar în China unde producătorii locali domină prin prețuri agresive declinul a fost de 33%.

SUA și Marea Britanie, principalele destinații pentru exporturile auto germane

Deși Uniunea Europeană rămâne principala piață, SUA și Marea Britanie sunt, individual, cele mai importante destinații pentru exporturile auto germane. În termeni de valoare, SUA domină clar, reprezentând peste 11% din exporturile totale ale sectorului.

În același timp, relațiile politice dintre Berlin și Washington s-au deteriorat rapid. Cancelarul Friedrich Merz, care până recent menținea o poziție precaută față de politicile SUA, a adoptat un ton mult mai direct, criticând situația din Orientul Mijlociu. Reacția Washingtonului nu a întârziat: pe lângă tarifele comerciale, SUA au amenințat și cu retragerea trupelor din Germania.

Unii economiști avertizează că această schimbare de poziție ar putea avea consecințe grave. Robin Brooks, de la Brookings Institution, subliniază că Germania este una dintre cele mai expuse economii europene la noile tarife americane și că dependența sa de exporturi o face deosebit de vulnerabilă.

Situația este și mai delicată în sectorul energetic. După pierderea gazului rusesc, Germania a devenit puternic dependentă de gazul natural lichefiat importat în mare parte din SUA. Potrivit UniCredit Research, aproximativ 94% din importurile de GNL ale Germaniei provin acum de peste Atlantic.

Această dependență ridică semne serioase de întrebare, mai ales în contextul unei administrații americane imprevizibile. Germania a încercat să diversifice sursele, inclusiv printr-o deschidere către Orientul Mijlociu, însă conflictul din Iran complică serios aceste eforturi.

În ansamblu, economia germană se confruntă cu o combinație rară de presiuni: vulnerabilități interne, șocuri externe și tensiuni geopolitice. Pentru motorul industrial al Europei, drumul spre redresare rămâne incert și plin de obstacole.