Criminalitatea contra mediului a depăşit traficul de arme, de droguri şi de persoane

"Toate studiile ne arată însă că această criminalitate este pe cât de gravă, pe atât de puţin cunoscută, rar urmărită şi sporadic pedepsită de autorităţile naţionale competente.(...) Un recent raport al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) şi INTERPOL (iunie 2016) estimează că în prezent criminalitatea ecologică a atins recordul cu o valoare estimată la 258 miliarde de USD, depăşind astfel de departe traficul ilegal de arme uşoare, organizaţiile infracţionale internaţionale profitând de prădarea resurselor planetei. În plan valoric, pe categorii documentul avansează următoarele estimări: pierderile cauzate de exploatări infracţionale ating un cuantum de 9-26 mld. USD; infracţiunile silvice, inclusiv cele comise de persoane juridice şi tăierile ilegale de copaci, sunt evaluate între 51-152 mld. USD; infracţiunile relative la pescuit între 11-24 mld. USD; minieritul ilegal: 12-24 mld. USD ; deşeuri: 10-12 mld. USD.(...)Printre cauze, raportul citat identifică legile permisive şi faptul că forţele de securitate şi aşa insuficiente, suferă de subfinanţare cronică", a declarat Augustin Lazăr, procurorul general al României.

Pentru infracţiuni privind protecţia mediului, în România, între 2011 şi 2015, au fost dechise o mie de dosare penale.

"În privinţa infracţiunilor silvice, dosarele finalizate în ultimii cinci ani sunt peste 500. Ceea ce trebuie să remarcăm în domeniul silvic este o discrepanţă între judeţe. Avem judeţe în care numărul dosarelor e de numărul zecilor şi alte judeţe împădurite, cu multe probleme, în care numărul acestora este de patru, şase. Prejudiciile mărunte care au fost identificate şi sancţionate şi preocuparea mai redusă de reparare a prejudiciului forestier efectiv", a spus directorul Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, Mircea Duţu.

Un raport al Parchetului General, înaintat în cadrul conferinţei, arată că între 2011 -2016, la nivel naţional, au fost soluţionate prin condamnări definitive 429 de procese penale privind infracţiuni silvice.

"Activitatea organelor judiciare, în general, nu este mulţumitoare. Tocmai pentru acest motiv am organizat această conferinţă, pentru vedea cum ne organizăm. Noi trebuie să ne gândim începând de la şeful de post, şeful poliţiei care se află în zonă, poliţistul sau jandarmul care face constatarea. Dacă procurorul are un dosar mărunt nu o să-l trimită în judecată pentru a raporta dosare , ci dă soluţia temeinică sau legală" , a adăugat Augustin Lazăr.

Precizările au fost făcute la "Conferinţa Naţională pentru Apărarea mediului şi a fondului forestier prin dreptul penal", prin care a fost lansată o primă dezbatere naţională asupra problemelor de criminalitate ecologică şi protejarea a mediului prin dreptul penal. În cadrul conferinţei, procurorii de la Parchetul General au subliniat că situaţia în România este "mai gravă decât în orice altă ţară a Uniunii Europene". Ţara noastră se situează sub media europeană ca suprafaţă împădurită, cu un procent de 26-27%. Media este de peste 32%, Slovacia având 57%, Austria 45% şi Bosnia 40%.

Ponderea cea mai mare a infracţiunilor silvice, în România, aproximativ 96%, o au infracţiunile de tăiere, rupere, distrugere, degradare sau scoaterea din rădăcini fără drept de arbori, puieţi, şi furt silvic. Specialiştii prezenţi la eveniment au adus în discuţie nelămuri identificate în Codurile Penale şi în cel Silvic.

"Din analiza situaţiei existente, rezultă însă două aspecte negative majore, convergente şi interdependente. Pe de o parte, o legislaţie confuză, incompletă şi inadecvată domeniului, în permanentă modificare şi completare. De altă parte, rezultă o atitudine încă rezervată, exagerat de precaută a organelor de aplicare a legii, de subevaluare a rolului instrumentelor juridice penale de protecţie a mediului, care au zădărnicit procesul de structurare şi realizare a unui autentic drept românesc penal al mediului.", a mai spus procurorul general al României.

"Se impută actualelor coduri, penal şi de procedură penală, numeroase defecţiuni şi disfuncţionalităţi relevate şi cele aproape 50 de situaţii în care prevederi de ale lor au fost declarate neconstituţionale de către Curte. Dar se ignoră un fapt evident care se află în antecamera acestei situaţii. Slaba antrenare şi implicare a cercetării ştiinţifice în elaborarea lor. Aceasta în condiţiile în care în privinţa codurilor Penal şi de Procedură Penală din 1937 autorii lor au fost în primul rând teoreticieni şi specialişti de domeniu", a adăugat profesorul Mircea Duţu.

Procurorul general al României a susţinut că este nevoie de elaborarea unui nou Cod al mediului, dar şi crearea unor complete specializate de magistraţi pentru dosarele privind infracţiuni de mediu. Acesta consideră că o soluţie ar putea fi şi organizarea unei reţele de procurori specializaţi, la toate nivelurile Ministerului Public, dar şi pregătirea de ofiţeri de poliţie judiciar specializaţi, printre altele.

Citeşte şi: Tehnologie de ultimă generaţie la Vama Moraviţa; scanare facială a persoanelor care trec graniţa

Citeşte şi: ZigZag prin România, şase tineri fac câte un ghid turistic pentru toate judeţele ţării - FOTO

Citeşte şi: Neînţelegeri la Primăria Capitalei. Firea îl acuză pe arhitectul şef de interese oculte

Citeşte şi: Primăria Capitalei va înfiinţa Direcţia de Integritate pentru combaterea corupţiei

Citeşte şi: Fostul preşedinte Traian Băsescu a mers la Braşov cu trenul: A fost o călătorie foarte plăcută - FOTO, VIDEO

Citeşte şi: Percheziţii DNA la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare