CSM a admis revocarea deciziei privind încălcări ale independenţei justiţiei de către Tudorel Toader, după declaraţiile în dosarul Belina

Plenul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis să admită cererea ministrului Justiţiei de revocare a deciziei din decembrie 2017 a instituţiei privind declaraţiile lui Tudorel Toader despre ancheta Belina, potrivit unor surse din cadrul CSM.

În luna decembrie a anului trecut, CSM a stabilit că declaraţiile lui Tudorel Toader, privind ancheta Belina, au afectat sistemul judiciar, în vreme ce Inspecţia Judiciară a stabilit contrariul.

La începutul lunii noiembrie 2017, inspectorii judiciari au finalizat raportul în cazul declaraţiilor ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, referitoare la dosarul Belina, din conţinutul documentului reieşind că demnitarul nu a încălcat independenţa sistemului judiciar, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din sistem. Sesizarea a fost făcută de procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, motivând că prin declaraţiile lui, ministrul Justiţiei a indus ideea în opinia publică că activitatea procurorilor nu se desfăşoară în limitele cadrului legal.

„Apreciem că exprimarea publică a unui punct de vedere trebuie, în mod obligatoriu, să respecte principiul responsabilităţii, deontologia profesională şi buna credinţă. Acreditarea ideii că procurorii DNA nu investighează fapte ce reprezintă încălcării ale legii penale sunt de natură să afecteze încrederea opiniei publice în activitatea desfăşurată de D.N.A. Preluarea afirmaţiilor şi de către alte publicaţii a contribuit la amplificarea acestor consecinţe, cu afectarea independenţei întregului sistem judiciar şi manipularea opiniei publice”, se arăta în susţinerea cererii adresate CSM.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, ci judecătorul specializat în contencios administrativ.

„Hotărârile de guvern sunt acte normative infralegale, sub lege, în ierarhia actelor normative. Hotărârile de guvern pot crea suspiciuni privind legalitatea. În această ipoteză, că e hotărâre de guvern, că e ordin de ministru, verificarea legalităţii catelor normative infralegale se realizează de către instanţa de contencios administrativ. Multe hotărâri de guvern au fost atacate la instanţele de contencios administrativ spre a se verifica de către judecător legalitatea unui act normativ inferior legii. Prin urmare, în opinia mea, legalitatea unei hotărâri de guvern nu o verifică procurorul, ci judecătorul specializat în contencios administrativ”, a declarat ministrul Justiţiei, la acea vreme.