CSM după ce i-a respins solicitarea procurorului Augustin Lazăr: Soluţionarea cererii este o extinderea excesivă a instrumentelor juridice

CSM îi răspunde, printr-o scrisoare, procurorului general al României, Augustin Lazăr, în legătură cu solicitarea acestuia în cazul Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, că soluţionarea aceste cereri ar determina o extindere excesivă a instrumentelor juridice pe care le are Consiliul.

752 afișări
Imaginea articolului CSM după ce i-a respins solicitarea procurorului  Augustin Lazăr: Soluţionarea cererii este o extinderea excesivă a instrumentelor juridice

CSM după ce i-a respins solicitarea procurorului Augustin Lazăr: Soluţionarea cererii este o extinderea excesivă a instrumentelor juridice

Conform documentului citat, printre atribuţiile CSM prevăzute de lege se numără cele referitoare la cariera magistraţilor (recrutare, formare, transfer, detaşare, răspundere disciplinară), cele referitoare la proiectele de acte normative privind sistemul judiciar (sesizare, avizare, consultare instanţe şi parchete), dar şi apărarea independenţei sistemului judiciar.

„Apreciem că soluţionarea concretă a solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către Consiliul Superior al Magistraturii în calitatea de garant al independenţei justiţiei conferită de Constituţie, ar determina o extindere excesivă a instrumentelor juridice prin care se realizează exercitarca acestei competenţe, cu atât mai mult cu cât dosarul solicitat a fost deja soluţionat de organul judiciar”, explică CSM refuzul de a oferi un punct de vedere cu privire la „faptul dacă poate fi trimis Comisiei Parlamentare, în copie, un dosar în care s-a dispus o soluţie de clasare ce vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale”.

În cadrul aceleiaşi solicitări transmisă de procurorul Lazăr, există şi întrebarea referitoare la necesitatea sesizării CCR, legat de un potenţial conflict de natură juridică.

În replică, CSM subliniază că noţiunea de conflict juridic de natură constituţională dintre autorităţi publice a fost definită de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care a statuat că acesta presupune „acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor”.

Aşadar, explică reprezentanţii Consiliului, prin soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională se urmăreşte inlăturarea unor posibile blocaje dintre diferite autorităţi publice.

Astfel, CSM arată că solicitarea şefului PICCJ nu întruneşte cerinţele legale pentru a i se putea da curs, atâta vreme cât nu s-au invocat încălcări ale unor competenţe de ordin constituţional, nu a fost reclamată neîndeplinirea unor acte privind obligaţii ce derivă din dispoziţiile Constituţiei şi nici nu s-a creat vreun blocaj instituţional, activitatea parchetelor nefiind perturbată în nici un mod prin solicitarea adresată de comisia de anchetă constituită la nivelul Parlamentului României.

Parchetul General a cerut CSM, în 31 iulie, să spună dacă este oportună sesizarea Curţii Constituţionale a României cu o cerere de constatare a existenţei unui conflict juridic, în cazul solicitărilor Comisiei de Anchetă a alegerilor din 2009.

În cadrul aceleiaşi solicitări, PG a cerut un punct de vedere CSM cu privire la „faptul dacă poate fi trimis Comisiei Parlamentare, în copie, un dosar în care s-a dispus o soluţie de clasare ce vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale”.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) este cel care a transmis sesizarea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena.

„În mod concret, este solicitat punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la faptul dacă poate fi trimis Comisiei Parlamentare, în copie, un dosar în care s-a dispus o soluţie de clasare ce vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale. Totodată, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie solicită Consiliului să aprecieze cu privire la necesitatea sesizării în baza art. 146 lit. e) din Constituţia Românei a Curţii Constituţionale a României cu o cerere de constatare a existenţei unui conflict juridic de natură constituţională ivit între autoritatea legiuitoare şi autoritatea judecătorească”, se preciza în comunicatul de presă din 31 iulie.

În cadrul scrisorii transmise CSM, procurorul general al României detaliază paşii parcurşi până la acest moment în cazul solicitărilor transmise de Comisia parlamentară şi insituţia pe care o conduce. Mai exact, Lazăr arată că i-a fost solicitat, în 11 iulie, dosarul în care au fost anchetate faptele presupus a fi penale în legătură cu alegerile parlamentare din 2009. În acest dosar, procurorii PICCJ au dispus clasarea ce vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Procurorul general al României a refuzat să transmită o copie a acestui dosar, motivând faptul că legea nu îi permite să facă acest lucru. De asemenea, Augustin Lazăr sublinia, în acest context, că „activitatea unei comisii de anchetă nu are nici o tangenţă cu o anchetă judiciară”.

În 27 iulie, Comisia a revenit cu aceeaşi solicitare, arătând că „prin adoptarea unei soluţii de clasare în cauză nu ne mai aflăm în cursul unui proces penal, caracterul nepublic dispărând, putând avea acces la dosar şi alte persoane, nu numai cele menţionate de Codul de procedură penală”.

În urma celei de-a doua solicitări a Comisiei de anchetă, răspunsul PICCJ a fost acelaşi.

„Considerăm că în această modalitate conduita Ministerului Public s-a circumscris principiului cooperării loiale, răspunsul trimis Comisiei Parlamentare având în vedere asigurarea respectării dispoziţiilor imperative ale Codului de procedură penală şi deciziilor Curţii Constituţionale”, arăta PG în solicitarea transmisă CSM.

Comisia parlamentară de anchetă a votat, în 10 iulie, trimiterea unei adrese şi către procurorul şef DNA, prin care Laura Codruţa Kovesi să fie întrebată dacă a fost acasă la Gabriel Oprea, sesizarea ministrului Justiţiei pentru măsuri, precum şi sesizarea Parchetului General pentru copii ale declaraţiilor persoanelor audiate.

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a transmis, ulterior acestei solicitări, în aceeaşi zi, comisiei o scrisoare prin care anunţa că nu se va prezenta la şedinţă, aceasta fiind a treia oară când Kovesi refuză să participe.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici