Cum arată pe dinăuntru persoanele pentru care cafeaua şi cofeina nu au niciun efect

  • Există mai multe motive pentru care cofeina ne ţine treji mult timp, fie ne lasă indiferenţi.
  • Sunt cei care îl pot bea în doze modeste, altfel riscă să nu doarmă noaptea, dar sunt şi cei care tolerează bine cafeaua şi o pot consuma după bunul plac.
  • Răspunsul, potrivit oamenilor de ştiinţă, se află în ADN-ul nostru, dar nu numai.
2595 afișări
Imaginea articolului Cum arată pe dinăuntru persoanele pentru care cafeaua şi cofeina nu au niciun efect

Modul în care organismul nostru răspunde la cafea, aprecierea pentru aromă şi impactul acesteia asupra riscului de boli precum atacul de cord sau hipertensiunea arterială sunt în mare măsură determinate de genetică.

Gena care controlează enzima

Accentul este pus pe o genă numită CYP1A2, care controlează o enzimă, numită şi CYP1A2, care este responsabilă pentru descompunerea cofeinei în corpul nostru. În funcţie de varianta acestei gene, viteza cu care metabolizăm cofeina poate varia foarte mult.

Dr. Ahmed El-Sohemy, profesor de ştiinţe nutriţionale la Universitatea din Toronto şi fondator Nutrigenomix, a efectuat cercetări ample în acest domeniu. Potrivit studiilor sale, aproximativ 50% dintre oameni sunt „metabolizatori rapidi” ai cafelei, având două copii ale variantei „rapide” a genei CYP1A2.

Alţi 40% au o singură copie, ceea ce îi face „metabolizatori lenţi”, în timp ce restul de 10%, fără copii, sunt „ultra-lenti”: cafeaua are un efect prea mare asupra lor.

Dar, cum ne ţine cofeina treji? Răspunsul constă într-o moleculă numită adenozină. Cofeina funcţionează prin legarea de receptorii de adenozină din creierul nostru şi care sunt responsabili pentru senzaţia noastră de somnolenţă. Când aceşti receptori sunt blocaţi de cofeină, ne simţim mai treji şi mai activi.

Legătura cu gustul

Cu toate acestea, cantitatea de receptori de adenozină şi sensibilitatea acestora la cofeină pot varia de la o persoană la alta, atât din cauza geneticii, cât şi a obiceiurilor de consum de cafeină.

De exemplu, dacă suntem obişnuiţi să bem multă cafea, corpul nostru poate compensa producând mai mulţi receptori de adenozină, crescând astfel toleranţa la cofeină.

Genetica nu afectează doar modul în care metabolizăm cofeina (şi cafeaua), ci şi gustul nostru pentru cafea. Potrivit unui studiu din 2021 al Marilyn Cornelis de la Universitatea Northwestern, persoanele care posedă variante genetice asociate cu o sensibilitate ridicată la cofeină tind să nu aprecieze gustul amar al cafelei negre.

Dar implicaţiile geneticii merg şi mai departe: un alt studiu din 2006 a constatat că metabolizatorii lenţi care consumă multe căni de cafea pe zi au un risc mai mare de atac de cord decât metabolizatorii rapidi.

El-Sohemy consideră că, atunci când cofeina rămâne în sânge pentru perioade prelungite, aşa cum se întâmplă în cazul metabolizatorilor săraci, poate provoca leziuni diferitelor ţesuturi din organism. Cu toate acestea, cercetările nu au determinat încă exact cum se întâmplă acest lucru: ipoteza este că metabolizatorii rapidi descompun cofeina suficient de repede încât să nu provoace acest rău.

Ţigările afectează metabolismul cofeinei

Cofeina este adesea asociată cu o performanţă fizică crescută, dar, în mod surprinzător, nu toată lumea beneficiază în mod egal.

Contrar aşteptărilor, El-Sohemy şi echipa sa au descoperit că metabolizatorii rapizi beneficiază imediat de cofeină în timpul exerciţiilor fizice, în timp ce metabolizatorii lenţi pot avea performanţă scăzută. 

Pe scurt, cei care metabolizează cofeina primesc rapid un boost energetic imediat, fără efecte secundare. Acest lucru se poate datora faptului că cofeina, acţionând ca un vasoconstrictor, poate reduce fluxul de sânge către muşchi, afectând negativ performanţa la metabolizatorii slabi.

Nu în ultimul rând, ştiinţa ne spune că ţigările pot afecta şi metabolismul cofeinei. Fumatul, de fapt, creşte activitatea genei CYP1A2, permiţând fumătorilor să descompună mai repede cofeina. Aşa se explică de ce mulţi oameni care renunţă la fumat consideră că trebuie să-şi reducă consumul de cafea, deoarece au devenit mai sensibili la cofeină.

Lumea cafelei este fascinantă şi complexă, iar ştiinţa abia începe să-şi dezvăluie toate secretele. Ceea ce este clar, însă, este că genetica noastră joacă un rol crucial în determinarea modului în care reacţionăm la această băutură îndrăgită la nivel global. 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici