Video Deţinuţii care mint, depistaţi de psihologi cu un soft care detectează microexpresiile faciale - FOTO, VIDEO

Deţinuţii din penitenciare care mint şi care disimulează intenţia de a se sinucide pot fi depistaţi de psihologi cu ajutorul unui soft unic în România, achiziţionat de Universitatea”Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, prin detectarea microexpresiilor faciale, transmite corespondentul MEDIAFAX.

1687 afișări

Psihologul Emanuel Andelin, doctorand la Facultatea de Psihologie a UBB Cluj-Napoca şi ofiţer specialist în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, a explicat că softul este atât de bine calibrat încât poate identifica cu mare fineţe o microexpresie facială, chiar dacă aceasta nu poate fi detectată cu ochiul liber.

”Ideea de la care s-a plecat în realizarea softului FACET a fost identificarea emoţiilor şi felul în care acestea pot fi transpuse pentru a putea fi analizate statistic. Pe partea de emoţii universale, şapte la număr, avem fericire, surpriză, frică, furie, tristeţe, dezgust, dispreţ, iar softul recunoaşte şi frustrarea şi confuzia, iar la fiecare în parte s-au identificat anumite acţiuni faciale, microexpresii, anumite grupe de muşchi care acţionează specific în cadrul anumitor emoţii. Pentru aceste emoţii, s-au calculat aproape 100 de acţiuni faciale. O microexpresie facială este foarte rapidă şi durează sub 250 de microsecunde, deci a patra parte dintr-o secundă, iar softul este atât de bine calibrat încât o poate identifica cu mare fineţe. De exemplu, dacă avem o microexpresie de o sensibililitate ridicată şi nu poate fi identificată de un psiholog cu ochiul liber, poate fi identificată cu ajutorul softului”, a spus Andelin.

Potrivit acestuia, pentru utilizarea softului, este nevoie doar de camera web a laptopului sau de filmarea video a persoanei supusă testului.

”Având în spate o tehnologie IT, programarea ajută foartă mult la recunoaşterea şi identificarea emoţiilor, noi avem modulul avansat al softului. Softul FACET a fost realizat de specialiştii iMotions, o platformă de cercetare biometrică, cu sedii în SUA şi Danemarca. Softul a fost achiziţionat de UBB în cadrul unui proiect de tip parteneriat din care fac parte mai multe entităţi şi este unic în România”, a mai spus acesta.

Andelin a precizat că, în spatele fiecărei emoţii, stă un declanşator care are rolul de a trezi o anumită emoţie, iar în funcţie de fiecare declanşator, pot fi anumite situaţii create.

”Dacă vrem să identificăm minciuna, putem crea un scenariu care are scopul de a declanşa anumite emoţii, care sunt exprimate facial prin microexpresii. La nivelul feţei, avem două categorii de muşchi, elevatorii şi depresorii, care ridică sau coboară grupele de muşchi. Avem la nivelul feţei muşchi care singuri, sau în combinaţie, sunt autorii acelor microexpresii faciale, ale emoţiilor. Avem muşchi la nivel frunţii, pleoapelor, obrajilor, nasului, buzelor, gâtului, iar în spatele fiecărei emoţii stă o grupă de muşchi sau unul singur”, a mai spus acesta.

În prezent, softul FACET este folosit în analiza comunicării non-verbale, şi anume identificarea unui tipar specific pentru prevenţia în cazul ideaţiilor suicidare din penitenciare.

”În momentul în care un psiholog din penitenciar identifică o anumită intenţie de suicid în cazul unui deţinut, aceasta poate fi disimulată la nivel verbal. În schimb, la nivelul microexpresiilor faciale, în momentul în care identificăm un tipar, am putea identifica acel comportament de disimulare prin care persoana respectivă încearcă să ascundă principalele gânduri cum că ar dori să îşi ia viaţa. Avem în faţă un spectru larg de aplicaţii ale softului, putem depista deţinuţii care mint în alte cazuri. Noi putem identifica faptul că acea persoană are un comportament disimulat, astfel încât să trezească în mintea psihologului faptul că persoana testată îl poate induce în eroare. Vedem că cineva are ceva de ascuns şi atunci suntem mai atenţi cu întrebările, dar şi la răspunsurile primite”, a explicat psihologul clujean.

În cadrul cercetării întreprinse până acum în Penitenciarele Arad şi Gherla s-a realizat, deja, un studiu de caz al unei persoane care a ridicat semne de întrebare privind intenţia de a se sinucide, pe baza descifrării microexpresiilor faciale.

”A minţit legat de faptul că ar vrea să se sinucidă, iar, ulterior, a încercat să se sinucidă. Paleta emoţională în astfel de cazuri este destul de largă, emoţiile nu apar pure, fiind vorba de situaţii de viaţă şi de moarte. Putem vorbi de microexpresii care transmit fericirea, poate fi frică, furie sau surpriză. Important este să vedem momentul în care apar aceste emoţii, pentru a putea identifica un anumit procent de emoţii pe partea de predicţie care apar în momentul în care cineva ar transmite minciuna. Căutăm un tipar comportamental în negarea ideaţiei suicidare şi atunci intervenim pe partea de consiliere. Încercăm să prevenim apariţia sinuciderilor”, a subliniat Emanuel Andelin.

De asemenea, au fost descoperite emoţii, cum ar fi fericire şi bucurie, în cazul altor deţinuţi când vorbesc despre actele de cruzime şi violenţă săvârşite, iar softul arată chiar şi intensitatea expresiei.

”Comunicarea non-verbală înseamnă 90% din informaţiile transmise într-o relaţie de comunicare. Pe lângă expresiile faciale, se înglobează şi elemente care ţin de schimbarea posturală şi dresul vocii, pauzele care intervin în oferirea unui răspuns”, a mai subliniat Emanuel Andelin.

Conferenţiarul Alina Rusu, de la Facultatea de Psihologie a UBB, directorul proiectului, a declarat la rândul său că echipa care foloseşte softul FACET analizează posibilitatea, pe viitor, a creării unui grup de expertiză, format din specialişti, prin care să poată fi oferite servicii diverse celor care să le solicită de la diverse instituţii, cum ar fi Poliţia.

”De exemplu, în cazul unei persoane inculpate care iese dintr-o sală de judecată şi este intervievată, noi putem urmări filmarea şi putem decoda microexpresiile de pe faţa acestei persoane. Putem folosi acest soft în tot ceea ce înseamnă un comportament disimulat, un alt exemplu fiind copii abuzaţi”, a precizat Rusu.

Psihologii UBB pregătesc, pentru viitor, şi un proiect pentru recunoaşterea emoţiilor la copii cu autism cu ajutorul softului FACET, fiind importantă identificarea modalităţii în care aceşti copii reacţionează după ce intră în contact cu animalele.

”Un astfel de contact ajută la detensionare, la o autoreglare a emoţiilor şi la recunoaşterea emoţiilor de către părinţi. Iar părinţii pot vedea care metode dau rezultate astfel încât pot fi continuate. Încercăm în cadrul terapiei cu cai să montăm o cameră video care să filmeze faţa copilului cu autism care este călare pe cal pentru a descifra emoţiile acestuia. Până acum am observat apariţia zâmbetului”, a mai spus Alina Rusu.

Softul FACET poate fi folosit împreună cu poligraful, detectorul clasic de minciuni, pentru a se obţine o mai mare acurateţe a rezultatelor, astfel încât cele două metode se pot completa.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici