Dieter Stanzeleit: Am vrut să-l dau în judecată pe Regele Mihai, pentru calomnie, dar m-am răzgândit

Cetăţeanul german Dieter Stanzeleit, care susţine că este fiul Regelui Mihai I, a declarat, după finalizarea termenului de judecată de vineri, că a intenţionat să îl acţioneze în instanţă pe Rege, pentru calomnie, însă s-a răzgândit.

250 afișări
Imaginea articolului Dieter Stanzeleit: Am vrut să-l dau în judecată pe Regele Mihai, pentru calomnie, dar m-am răzgândit

Regele Mihai (Imagine: Mircea Rosca/Mediafax Foto)

"Am făcut o cerere împotriva Regelui, dar apoi m-am gândit că nu este de folos dacă eu fac lucruri mai grave, mai rele. Eu sunt un om respectat. (...) Mă simt demoralizat de ceea ce spune. Este un lucru netolerabil", a spus Dieter Stanzeleit, la ieşirea de la Judecătoria Sectorului 1.

La termenul de vineri, de la Judecătoria Sectorului 1, au fost luate în discuţie mai multe excepţii ridicate de avocaţii Casei Regale, referitoare la faptul că instanţa românească nu este competentă să soluţioneze acest proces.

"Susţinerea noastră a fost, de departe, că o astfel de cerere poate fi judecată. Este un drept fundamental al oricărei persoane să i se analizeze cererea. Nu neapărat în final să se constate că este sau nu temeinică, dar cel puţin trebuie să se dea satisfacţia că un judecător verifică ceea ce se susţine într-o acţiune", a declarat, referitor la acest aspect, avocatul lui Stanzeleit, Artim Sartizian.

În noiembrie 2013, avocatul Majestăţii Sale, Adrian Vasiliu, a declarat că Regele Mihai I se simte hărţuit de cetăţeanul german Dieter Stanzeleit, care susţine că este fiul acestuia şi care a folosit documente false pentru a demonstra gradul de rudenie.

"Se simte hărţuit, a făcut şi plângeri penale la Geneva, dar el (Dieter Stanzeleit - n.r.) are dreptul să facă acţiuni în justiţie, le face. Cândva, poate, vor exista şi consecinţe", a spus apărătorul Regelui Mihai I.

Avocatul a mai spus că Stanzeleit a folosit documente false pentru a demonstra gradul de rudenie dintre el şi Regele Mihai I.

"În Germania, s-a constatat că actele pe care foloseşte sunt contrafăcute de către Securitatea română sau cine mai ştie de către cine. Sunt acte care sunt scrise pe hârtie care nu exista pe vremea când actele sunt datate, sunt acte scrise cu pix cu pastă, când nu exista încă pixul cu pastă şi mai există acte de prin anii '40 sau '45, scrise cu imprimantă cu cerneală. Astea le-a stabilit un expert german, aceste lucruri sunt definitive şi irevocabile", a precizat atunci Vasiliu.

Stanzeleit a introdus în 21 ianuarie 2013, la Judecătoria Sectorului 1, o acţiune prin care cere magistraţilor să stabilească, în urma administrării probelor ce se vor propune pe parcursul judecării cazului, că Regele Mihai I al României este tatăl său biologic.

În deschiderea cererii depusă la instanţă, obţinută de MEDIAFAX, Stanzeleit arată că, "în prezent, aparenţa de drept, neconformă cu realitatea biologică, şi care rezultă din actul de naştere, este că tatăl subsemnatului este defunctul Max Bernhard Stanzeleit ce figurează în acest act, la poziţia «tată»".

"Însă, în realitate, tatăl biologic al subsemnatului este Majestatea Sa Regele Mihai I al României, realitate pe care dintotdeauna am cunoscut-o, fiindu-mi mai apoi confirmată şi de «mama» mea «adoptivă» , respectiv Dna. Irmgard Stanzeleit, ce mi-a destăinuit (de fapt confirmat) că, la începutul anului 1945, copil fiind, am fost lăsat, de către persoane necunoscute, într-o stare fizică extrem de precară (rănit şi sângerând) spre îngrijire doamnei Irmgard Stanzeleit, ce din compasiune a acceptat primirea mea, cu atât mai mult cu cât, în perioada respectivă se îngrijeau de fiul lor, ce îşi trăia ultimele zile (şi care, la scurt timp a şi murit) pe nume Dieter Stanzeleit, pe care, mai apoi, practic l-am «substituit»", relatează acesta în solicitarea depusă la instanţă.

În urma "confirmării", arată Stanzeleit în acţiunea sa, acesta a început să-şi amintească clipele şocante "trăite în fragedă copilărie", "când, mama mea biologică, Nerissa Jane Irene Bowes Lyon, a fost executată în faţa mea şi cum, după aceasta, am fost lăsat în grija Dnei. Stanzeleit, ce împreună cu mama sa, locuia pe atunci la familia Neils în Schmatzin, Pomerania".

Semnatarul acţiunii mai notează în documentul citat că, în 1994, a decis să iniţieze unele investigaţii, pe cont propriu, privind trecutul său şi, în special, destinul mamei sale biologice Nerissa Jane Irene Bowes Lyon, intrând astfel în contact cu mai mulţi martori oculari şi istorici, care i-au relatat ori confirmat realităţi pe care le cunoştea sau pe care doar
şi le amintea.

În urma cercetărilor făcute pe cont propriu, Stanzeleit a obţinut mai multe înscrisuri ce ar atesta faptul că tatăl său biologic este regele Mihai I al României, şi nu cel ce figurează la momentul actual în actele oficiale, potrivit aceluiaşi document. Un înscris depus de Stanzeleit la dosar este Raportul Corpului de Detectivi nr. D/117/13 Septembrie 1939, ce poartă însemnul "strict secret" şi este semnat de colonelul Ion Vasilescu, în calitate de şef al Corpului de Detectivi. Acest document descrie, potrivit lui Stanzeleit, desfãşurarea nunţii din 7 septembrie 1939, de la ora 9.30, la Primăria din Azuga.

"Marele Voievod Mihai şi Domnişoara Nerissa Jane Irene Bowes Lyon (de origine străină) au păstrat secretul asupra căsătoriei, din motivele cunoscute. Pe lângă primarul oraşului, care a prezidat cununia, au fost prezenţi câţiva ofiţeri superiori ai gardei regale. Domnişoara de onoare a miresei a fost Prinţesa de Aosta, Irina, sora mai tânără a Elenei, mama tatălui meu", se arată în acţiune.
Un alt înscris depus la dosar consemnează, potrivit autorului acţiunii, "sfârşitul tragic al acestei legături, respectiv scrisoarea din 8 decembrie 1945 a ministrului-secretar de stat Teohari Georgescu (deciziunea), cu numărul de înregistrare 10792, care cuprinde informaţiile şi documentele existente conform căora cetăţeana britanică Nerissa Lyon, soţia regelui, împreunã cu fiul ei, a fost arestată de organizaţia germană SS a Capului de Mort, după 23 august 1944".

Stanzeleit arată că din relaţia prezentată "a rezultat un singur copil, respectiv subsemnatul, fiind născut (în realitate) pe 28 noiembrie 1939 la Mănăstirea Sinaia şi botezat de preotul comunităţii, M. Roşescu, respectiv în data de 1 ianuarie 1940, la biserica ortodoxă Sf. Ioan Botezătorul din localitatea Carmen Sylva".

"Numele primit de subsemnat, la botez, a fost acela de Nicolae-Vasile. De altfel, pe copia certificatului de botez, ce se găseşte în posesia mea, sunt trecuţi ca părinţi Domnul Mihai de Alba Iulia şi Doamna Nerissa Lyon, care în realitate avea numele de familie Bowes-Lyon, în timp ce drept naşă de botez apărea o anumită Doamnă Colonel Vasile Voinescu. În dovedirea celor de mai sus, mă găsesc în posesia mai multor declaraţii consemnate în înscrisuri autentice ale unor persoane ce cunosc şi confirmă aceste împrejurări, şi pe care le voi depune la dosarul cauzei", se mai arată în document.

În finalul solicitării depuse la judecătorie, Stanzeleit cere instanţei ca, "în baza probelor ce se vor administra în cursul cercetării judecătoreşti, să admită acţiunea după cum aceasta a fost formulată şi, în consecinţă, să constate că, majestatea Sa Regele Mihai I al României, este tatăl biologic al subsemnatului, dispunând facerea cuvenitelor menţiuni în actul de naştere al subsemnatului". Stanzeleit solicită "în mod deosebit" încuviinţarea efectuării unei expertize medico-legale (genetică, tip ADN), ocazie cu care se va stabili legătura biologică dintre subsemnatul şi Majestatea Sa Regele Mihai I al României".

Primul termen de judecată în acest dosar civil a fost în 10 aprilie 2013. Dieter Stanzeleit, în vârstă de 73 de ani, a deschis anterior acţiuni cu acelaşi obiect în Germania şi în Elveţia.

În 2006, el a publicat o cartea "Regina pierdută", în care susţine, de asemenea, că este fiul natural al Regelui Mihai.

În iulie 2000, tot Stanzeleit şi-a exprimat dorinţa de a aduce în România rămăşiţele pământeşti ale regelui Carol al II-lea şi ale Reginei Elena - părinţii Regelui Mihai I.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici