Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor: 98 de deţinuţi au murit în spaţiile de detenţie, în 2016/ Unităţile militare sunt degradate. E o soluţie falsă

Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Marius Vulpe, a declarat, vineri, că propunerea Parchetului General de a transforma unităţi militare în închisori nu este o soluţie întrucât acestea sunt degradate şi este nevoie de 3-4 ani pentru a le aduce la standarde minime de cazare.

2791 afişări
Imaginea articolului Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor: 98 de deţinuţi au murit în spaţiile de detenţie, în 2016/ Unităţile militare sunt degradate. E o soluţie falsă

Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor: Unităţile militare sunt degradate. E o soluţie falsă. Necesită investiţii de 3-4 ani (Imagine: Marian Ilie/ Arhiva Mediafax Foto)

"În perioada 1998-2015 ANP a preluat un număr de 12 foste unităţi militare din care opt au clădiri în componenţă, iar patru sunt doar terenuri. Aceste staţii nu pot fi populate, nu au putut fi populate cu persoane private de libertate deoarece sunt în proporţie de 70-80 la sută sunt degradate iar configurarea lor, aşa cum au fost create, nu respectă cerinţele minime de siguranţă şi securitate privind cazarea unor persoane. Este necesară expertizarea tehnică a acestor spaţii, pentru stabilirea clară a gradului de uzură, de rezistenţă şi de stabilitate. Este necesară transformarea acestor spaţii, ceea ce presupune lucrări ample ample de construcţii şi instalaţii prin investiţii şi intervenţii. Este o soluţie falsă că mâine putem muta deţinuţii acolo. Necesită investiţii care conform calculelor specialiştilor din sistemul penitenciar ar dura trei sau patru ani pentru a reuşi să le aducem la standardul minim de cazare a deţinuţilor. În plus, trebuie luat în calcul că pentru fiecare nou spaţiu trebuie angajaţi lucrători de penitenciar. Pentru un penitenciar cât de mic avem nevoie de circa 300 de angajaţi. În 2016 au fost oferite de MApN alte zece imobile. S-au făcut evaluări vizuale de directorii de penitenciar în raza cărora se află. Acestea zece, ca şi celelalte, nu pot fi folosite pentru cazare deţinutilor, necesită investiţii, reparaţii, unele necesită defrişări de arbori pe circa 80% din suprafaţă", a declarat directorul ANP, Marius Vulpe.

Precizările au fost făcute în contextul proiectului de ordonanţă de urgenţă privind graţierea şi după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a propus ca măsura pentru supraaglomerarea din penitenciare trecerea unor unităţi militare în administrarea Ministerului Justiţiei şi transformarea lor în penitenciare.

"Ministerul Public avertizează asupra consecinţelor adoptării proiectelor de ordonanţă privind modificarea Codului penal, Codului de precedură penală şi graţierea unor pedepse. Propune, ca soluţie la problema supra-aglomerării penitenciarelor, transferul unor unităţi militare dezafectate de la Ministerul Apărării Naţionale (MApN) la Ministerul Justiţiei, în vederea amenajării ca locuri de detenţie", se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ).

Ordonanţa privind graţierea prevede graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la cinci ani şi înjumătăţirea pedepsei pentru deţinuţii care au 60 de ani, femei însărcinate şi a celor care au copii de până în 5 ani în întreţinere.

 98 de deţinuţi şi-au pierdut viaţa, în 2016, în spaţii de cazare ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, printre aceste cazuri fiind şi 11 oameni care s-au sinucis, a anunţat directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor(ANP), comisarul Marius Vulpe.

„În anul 2016 efectivul mediu de deţinuţi aflaţi în penitenciare a fost de 27.984, media, dar rulajul a fost în jur de 40.700. La acest efectiv au decedat în penitenciar 98 de oameni. Statistic vorbind, reprezintă 3,5 la mia de deţinuţi. Este de 3 ori mai mic faţă de populaţia generală a României, statisticile sunt de la Institutul de Statistică, raportat la anul 2015. 11,7 decese la mia de locuitori sunt în România. Cauzele deceselor au fost boli cronice, afecţiuni medicale şi, în general, boli în faze terminale. 31 de astfel de cazuri au fost de cancer. (…)Decese prin suicid au fost 11 cazuri, adică 3,95% la 10.000 de deţinuţi, în 2016. A crescut cu un caz faţă de 2015", a spus directorul ANP, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă organizată la sediul instituţie.

ANP a anunţat joi, printr-un comunicat de presă că în prezent gradul de ocupare a închisorilor din România este de 145,16%,1.625 persoane fiind închise pentru pedepse de până în cinci ani.

Problemele sistemului penitenciar din România privind supraaglomerarea şi condiţiile de detenţie au fost constatate pe parcursul mai multor ani de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), printr-o serie de hotărâri.

Pronunţarea, în luna iulie 2012, a unei hotărâri "semi-pilot", în cauza Iacov Stanciu împotriva României, în care Curtea a reţinut o problemă structurală în domeniu şi a cerut României să întreprindă măsuri, nu a impus un termen pentru remedierea problemelor constatate.

În 2012 Iacov Stanciu, care fusese condamnat definitiv, în 2004, la 12 ani şi şase luni de închisoare pentru omor, dar eliberat condiţionat în 2011, a obţinut despăgubiri de 20.000 de euro de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde a reclamat condiţiile de igienă din detenţie, inclusiv probleme stomatologice ce au dus la pierderea unor dinţi.Iacov Stanciu, încarcerat din 2002, reclamase supraaglomerarea şi mizeria din închisori, inclusiv timpul insuficient petrecut în afara celulelor şi hrana necorespunzătoare.

El a susţinut, în special, că în perioada în detenţie a trebuit să împartă uneori patul cu un alt deţinut din cauza aglomeraţiei din închisori, iar în celule nu avea apă caldă, însă erau şobolani.

Directorul ANP: Pensionările masive din sistem, principala cauză a returnării banilor în 2016

Numărul mare de angajaţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) care s-au pensionat în anul 2016 a reprezentat principala cauză a retunării de către instituţie a banilor necheltuiţi, susţine directorul ANP. Instituţia a cerut, pentru 2017, buget similar cu cel de anul trecut.

Bugetul Administraţiei Penitenciarelor pentru anul 2016 a fost de peste 1.269.000.000 de lei. Din această sumă, peste 1,19 miliarde de lei au fost ca subvenţie de la stat iar restul din venituri proprii. Cele mai multe dintre fonduri, aproximativ 70%, au fost alocate pentru cheltuieli de personal. Directorul ANP susţine acum că returnarea la stat a aproximativ 30 de milioane de euro din bugetul pe 2016, bani necheltuiţi, se datorează în principal faptului că sistemul penitenciar s-a confruntat cu un val de cereri de pensionare.

"Toată suma aceea vehiculată în spaţiul public, de 30 de milioane de euro, se împarte pe trei capitole. Cel de cheltuieli de personal a fost majoritar, adică am avut prevăzut în bugetul Administraţiei Penitenciarelor 848 de milioane de lei pentru cheltuielile cu personalul şi am returnat 109 milioane lei, deci am cheltuit 88%. Principala cauză este ieşirea masivă prin pensionare, prin demisie, prin decese a angajaţilor, mult peste media anuală. De regulă, ieşeau din sistem circa 235 de angajaţi anual, însă, anul trecut au ieşit 1940 de angajaţi. De asemenea, nu am reuşit să angajăm la fel de repede pe cât au ieşit angajaţii la pensie, datorită unor proceduri greoaie şi datorită declanşării destul de târziu a concursurilor, în luna martie.", a spus comisarul Marius Vulpe, într-o conferinţă la sediul instituţiei.

Tot din fondurile pe 2016, ANP a returnat la bugetul de stat 16.000 de lei din banii alocaţi pentru cheltuieli de bunuri şi servicii, dar şi 1,1 milioane de lei ce reprezentau bani prevăzuţi pentru creşterea normei de hrană.

"O bună parte din cheltuieli nu s-au putut realiza din cauza modificării legislaţiei privind achiziţiile publice. Pe de ală parte am avut buget pentru creşterea valorii normei de hrană a deţinuţilor, însă am depins de două hotărâri care nu au fost date, iar automat am returnat suma aferentă, în jur de 1,1 milioane de lei", a mai spus şeful ANP.

Pentru construirea de noi spaţii şi îmbunătăţiri, sistemul penitenciar a avut la dispoziţie, în 2016, 57.944.000 de lei, suma fiind cheltuită în proporţie de 60%.

"Diminuarea se datorează modificărilor apărute în plan legislativ, care au determinat întârzierea procedurilor de achiziţii, am avut pierderi masive de specialişti şi, de asemenea, avem cele două penitenciare, Berceni şi Caracal, unde aveam nevoie de avize de la Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor pentru a demara, dar nu au fost primite avizele şi, automat, banii alocaţi pentru studiile de fezabilitate au trebuit returnaţi. Sperăm ca anul acesta bugetul să fie unul permisiv şi anul următor, la începutul lui 2018 să prezentăm cifre îmbucurătoare. Noi am cerut un buget măcar la fel de bun ca anul trecut. Dacă va fi mai mic, clar că ne afectează obiectivele şi îndeplinirea lor, dar sperăm să avem un buget măcar ca cel de anul trecut", a susţinut Marius Vulpe.

Constantin Sima, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, declara joi, pentru MEDIAFAX, că bugetul pentru Administraţia Penitenciarelor va fi mai mic în 2017, asta după ce instituţia a înapoiat anul trecut 30 de milioane de euro.

"Bugetul pentru anul ăsta al ANP a fost stabilit pe baza sumei pe care au cheltuit -o anul trecut , adică pe baza execuţiei bugetare reale. S-a pornit de la aceasta şi s-au înlăturat sumele care au fost restituite la buget de către ANP şi sumele restituite la buget s-au datorat imposibilităţii efectuării unor investiţii sau altor cheltuieli care trebuiau efectuate în cursul anului trecut. Este o sumă de 30 de milioane de euro", a declarat Constantin Sima, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, pentru agenţia MEDIAFAX.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici