Fostul consilierul superior ANAF Adrian Gavrilă, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare

Fostul consilierul superior ANAF Adrian Gavrilă a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare, în dosarul a fost acuzat că a cerut sute de mii de euro de la administratorul unei firme, pentru ca acesta să nu fie cercetat pentru evaziune şi contrabandă şi a nu fi executat silit.

979 afişări
Imaginea articolului Fostul consilierul superior ANAF Adrian Gavrilă, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare

Adrian Gavrilă (Imagine: Razvan Chirita/ Mediafax Foto)

Hotărârea a fost luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care a decis suspendarea pedeapsei, după ce, în 13 martie 2013, Curtea de Apel Bucureşti îl condamnase pe Adrian Gavrilă la trei ani de închisoare cu executare.

Tot la trei ani de închisoare cu suspendare a fost condamnat şi avocatul bucureştean Marius Cătălin Stăncescu, pentru aceleaşi infracţiuni.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată, în 10 martie 2011, pe Marius Stăncescu pentru trafic de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată săvârşit în scopul de a ascunde infracţiunile de corupţie, şi pe Adrian Gavrilă pentru trafic de influenţă, fals în declaraţii şi spălare de bani.

Potrivit rechizitoriului, în perioada iunie - august 2009, Marius Cătălin Stăncescu a cerut de la un denunţător suma de 200.000 de euro, redusă ulterior la 70.000 de euro, lăsându-l să creadă că are influenţă asupra unor comisari cu funcţii de conducere din cadrul Gărzii Financiare - Comisariatul General, şi pe care îi poate determina să întocmească o notă de constatare în care să menţioneze concluzii favorabile firmei denunţătorului. Această notă de constatare trebuia să fie întocmită ca urmare a unor controale, efectuate în lunile martie şi aprilie 2009 de comisari ai Gărzii Financiare, finalizate cu o sesizare formulată la Direcţia Naţională Anticorupţie de către Garda Financiară, în luna mai 2009, pentru infracţiunea de evaziune fiscală.

În luna septembrie 2010, din banii pretinşi, avocatul a primit de la denunţător 55.000 de euro. Pentru a crea aparenţa de legalitate a provenienţei banilor primiţi pentru traficarea influenţei, Stăncescu a întocmit în fals trei facturi fiscale în care a consemnat, în mod nereal, că a prestat servicii de evaluare, analiză şi audit pentru societăţile comerciale ale denunţătorului.

De asemenea, în luna octombrie 2010, Marius Cătălin Stăncescu a cerut de la acelaşi denunţător suma de 30.000 de euro lăsând să se creadă că are influenţă pe lângă comisari cu funcţii de conducere din cadrul Gărzii Financiare - Comisariatul General, pentru a-i determina să nu constate fapte de evaziune fiscală şi contrabandă cu ocazia unui control de specialitate efectuat în perioada octombrie-noiembrie 2010 la o altă societate comercială a denunţătorului. Din banii pretinşi, Stăncescu a primit suma de 22.000 euro, în două tranşe.

În cursul lunii noiembrie 2010, Stăncescu a pretins de la denunţător 300.000 euro pentru a interveni pe lângă o persoană din conducerea Direcţiei Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor şi pentru a-l determina să ridice consemnul vamal aplicat de ANV uneia dintre firmele denunţătorului. Acest act avea drept consecinţă deblocarea containerelor cu tutun indisponibilizate în porturile Constanţa şi Giurgiu.

În acest context, în cursul lunii noiembrie 2010, Gavrilă, în calitate de consilier superior în cadrul ANAF, a cerut de la acelaşi denunţător suma totală de 300.000 de euro pentru a interveni pe lângă aceeaşi persoană din conducerea ANV. Din banii pretinşi, 200.000 de euro erau destinaţi funcţionarului din cadrul ANV, iar 100.000 urma să îi oprească pentru sine.

În aceeaşi perioadă, Stăncescu a pretins de la denunţător suma de un milion de euro pentru a o remite unei persoane din conducerea ANAF şi pentru a o determina să protejeze activitatea de contrabandă pe care denunţătorul dorea să o iniţieze. Din suma pretinsă, lui Marius Stăncescu i-ar fi revenit zece la sută.

Procurorii au mai stabilit că, în cursul anilor 2007 şi 2008, Adrian Gavrilă a mai pretins şi primit de la acelaşi denunţător sume cuprinse între 7.000 şi 10.000 de euro lunar, în total 120.000 de euro, pentru a interveni pe lângă persoane cu funcţii de conducere din cadrul ANAF - Direcţia Mari Contribuabili şi pentru a-i determina să nu blocheze conturile sau să nu execute silit firma denunţătorului ca urmare a faptului că nu a fost achitată TVA în valoare de aproximativ 2,6 milioane lei de către această societate comercială.

De asemenea, în cursul anului 2008, Gavrilă a pretins de la denunţător suma totală de 400.000 euro, redusă ulterior la 200.000 euro, pentru a interveni pe lângă acelaşi funcţionar din conducerea Direcţiei Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale şi pentru a-l determina să nu stabilească în sarcina firmei denunţătorului plata unor sume de bani cu titlu de accize pentru operaţiunea de a transfera din România în Italia peste 800 de tone de tutun. Suma de 400.000 de euro reprezenta 1% din valoarea taxelor pe care firma denunţătorului o datora Statului Român pentru o asemenea operaţiune vamală.

Pentru a disimula adevărata provenienţă a sumelor de bani încasate în scopul traficării influenţei, Gavrilă a consemnat în fals, în declaraţia de avere dată la 1 noiembrie 2010, că a primit de la o persoană fizică, cu titlu de împrumut, suma de 200.000 de euro. În această modalitate, Gavrilă a justificat provenienţa sumei de 96.500 de euro achitată pentru achiziţionarea unei case în Bucureşti, în condiţiile în care acest împrumut este inexistent, arătau procurorii.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici