Fostul director al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, condamnat la doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare

Magistraţii Tribnalului Constanţa l-au condamnat, joi, pe Constantin Chera la doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare, pentru abuz în serviciu, suspendarea executării pedepsei fiind dictată pe durata unui termen de supraveghere de trei ani, de la rămânerea definitivă a sentinţei penale de condamnare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Pe parcursul termenului de supraveghere, Constantin Chera va presta muncă neplătită în folosul comunităţii, în cadrul Muzeului de Artă Constanţa sau Biblioteca Judeţeană "Ioan N. Roman" Constanţa, pe o perioada de 60 de zile.

Instanţa a dispus şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi, între care acela de a ocupa o funcţie publică, de a fi ales în rândul autorităţilor publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de trei ani. Pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor începe de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei.

Totodată, Constantin Chera a fost obligat la plata sumei de 224.627,51 lei către Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, ca parte civilă.

În cazul fostului director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Virgil Lungu, magistraţii au hotărât condamnarea acestuia la pedeapsa de un an şi şase luni de închisoare, pentru conflict de interese în formă continuată, suspendând condiţionat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de trei ani şi şase luni, de la rămânerea definitivă a sentinţei penale de condamnare.

Totodată, instanţa i-a obligat pe cei doi la plata sumei de câte 3.000 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Decizia instanţei nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii anticorupţie, în luna noiembrie a anului 2008, în calitate de director al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Constantin Chera a refuzat încheierea unui contract care viza supravegherea şi cercetarea arheologică pe traseul lucrărilor la Autostrada A2 şi la centura ocolitoare a municipiului Constanţa, direct cu beneficiarul acestor servicii.

În schimb, el a permis ca o altă persoană juridică, SC Deprom SRL, să se interpună şi să încheie contractul, iar Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa a devenit prestator de servicii în beneficiul societăţii respective, primind, în cadrul acestor relaţii contractuale, sume inferioare celor de care ar fi beneficiat dacă ar fi contractat direct cu beneficiarul lucrărilor prestate. În acest mod, procurorii anticorupţie au apreciat că muzeului a fost adus un prejudiciu de 4.406.056,11 de lei.

La rândul său, Virgil Lungu, care la data respectivă era şef al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Constanţa, este acuzat că a înlesnit derularea unor activităţi comerciale de către SC Deprom SRL, societate asupra căreia avea atribuţii de control, atât pentru activitatea prestată în domeniul arheologiei, cât şi privind încasarea şi virarea timbrului monumentelor istorice datorat din activitatea de librărie.

Astfel, Virgil Lungu este acuzat că a făcut recomandări scrise şi verbale persoanelor interesate de încheierea de contracte de supraveghere arheologică, cercetare arheologică şi conservare primară cu SC Deprom SRL, a întocmit, a semnat şi a afişat o lungă perioadă de timp, în interiorul sediului Direcţiei Judeţene pentru Cultură Constanţa, pe uşa compartimentului care elibera avize, un înscris prin care comunica faptul că SC Deprom SRL efectuează lucrări de cercetare şi supraveghere arheologică.

Totodată, în perioada iunie 2010 - decembrie 2011, Virgil Lungu, în calitate de director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Constanţa, a emis mai multe certificate de descărcare de sarcină arheologică, în baza rapoartelor de cercetare arheologică întocmite de Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa, unitate la care era angajat în acelaşi timp. "În temeiul acestor acte s-a realizat un folos material în favoarea muzeului care presta activităţile de cercetare în baza unor contracte încheiate cu beneficiarii", au arătat în rechizitoriu procurorii DNA.