Cum a funcţionat protocolul SRI- PG. Raportul Inspecţiei Judiciare: Planurile erau întocmite la SRI. Serviciul, beneficiar secundar în dosare/ Mărturiile procurorilor: „S-au trezit cu doi ofiţeri SRI în birou” | DOCUMENT

Inspecţia Judiciară arată în raportul ce vizează controlul de la nivelul parchetelor pe aplicarea protocolului secret din 2009, că DNA a declinat calitatea de unic beneficiar al informaţiilor, SRI fiind instituţia unde se stabileau planurile, iar angajaţii Serviciului veneau la DNA cu denunţători.

4347 afişări
Imaginea articolului Cum a funcţionat protocolul SRI- PG. Raportul Inspecţiei Judiciare: Planurile erau întocmite la SRI. Serviciul, beneficiar secundar în dosare/ Mărturiile procurorilor: „S-au trezit cu doi ofiţeri SRI în birou” | DOCUMENT

Cum a funcţionat protocolul SRI- PG. Raportul Inspecţiei Judiciare: Planurile erau întocmite la SRI. Serviciul, beneficiar secundar în dosare/ Mărturiile procurorilor: „S-au trezit cu doi ofiţeri SRI în birou” | DOCUMENT

Cum funcţiona protocolul secret dintre SRI şi Parchetul General

 

Numărul total de propuneri ale SRI pentru emiterea mandatelor pe siguranţă naţională în perioada 2005-2017 a fost de 39.102, incluzând propuneri iniţiale, prelungiri, completări şi încetări înainte de teren. Dintre acestea, procurorii au respins 80 de solicitări, toate celelalte fiind admise, se arată în raportul Inspecţiei Judiciare întocmit în urma controlului privind aplicarea protocolului semnat în 2009 între Parchetul General şi SRI.

"Dintre aceste 1014 dosare de la DNA constituite in baza protocolului, 105 au avut ca "beneficiar secundar" Directia condusa Adrian Ciocarlan (n.r.: SRI), 65 au avut echipe operative comune. Iar 20 dintre acestea au fost constituite pe un plan de actiune comun", arată publicaţia Lumea Justiţiei, luju.ro, cea care a obţinut prima dată raportul.

Documentul arată care era circuitul documentelor şi cum, după cererea către instanţă de emitere a mandatelor pe siguranţă naţională, răspunsul nu mai ajungea la procuror.

"Circuitul acestor propuneri de la Serviciul Român de Informaţii era următorul:

- primirea propunerii/solicitării formulate de SRI

- înregistrarea propunerii în cadrul serviciului de documente clasificate

- informarea procurorilor desemnaţi să avizeze propunerea cu privire la primirea acesteia

- examinarea şi avizarea (pozitivă sau negativă) a propunerii de către unul dintre procurorii desemnaţi prin ordin al procurorului general

- prezentarea propunerii avizate procurorului general care decide pozitiv sau negativ trimiterea acesteia către ÎCCJ

- transmiterea propunerii avizate către ICCJ cu adresă semnată de procurorul general sau înlocuitor al acestuia

- transmiterea propunerii se face prin unitatea militară specializată din cadrul SRI ori electronic (începând cu octombrie 2012) pe baza unei proceduri de securitate aprobate de Oficiul Registrului Naţional al Secretelor de Stat

- ICCJ emite mandatele de securitate naţională pe care le transmite direct instituţiilor care formulează propunerea; încheierile şi mandatele de securitate naţională nu se comunică PÎCCJ".

Prin ordine succesive, în perioada 2008-2018, autorizarea activităţilor prevăzute de art. 20 din Legea 535/2004 în scopul culegerii de informaţii, au fost desemnaţi următorii procurori: Olaru Codruţ, Tiţian Dana-judecător, consilier al procurorului general, Bulancea Marius Bogdan, Iacob Marius, Şelaru Valentin Horia, Bica Alina Mihaela, Georgiana Hosu, Cristian Lazăr, Nicolae Lupulescu, Varga Romulus, Cosneanu Gheorghe, Scutea Gabriela etc.

Raport: Codruţ Olaru, în calitatea de şef DIICOT, a trimis un rechizitoriu lui Florian Coldea

 

În cadrul controlului, inspectorii nu au putut stabili incidenţa aprobărilor verbale prevăzute de art. 31 din protocolul dintre PÎCCJ şi SRI, însă din documentele prezentate rezultă existenţa unor consultări anterioare, concomitente sau ulterioare fie încheierii unor planuri comune de acţiune, sau chiar stabilirii unor echipe operative comune.

„Exemplificăm: în dosarul 100/P/2013 al DNA Constanţa a fost identificată existenţa unei corespondenţe din care rezulta că, anterior solicitării formulate de parchet pentru constituirea unei echipe mixte, au fost purtate discuţii între reprezentanţii SRI şi procurori”, se arată în documentul citat.

În cadrul unei structuri de parchet verificate, inspectorii au identificat o adresă de la cabinetul procurorului general de la acea vreme, Laura Codruţa Kovesi, prin care se solicita, „în mod imperativ şi în interesul celerităţii comunicării şi coordonării, ca înştiinţările efectuate potrivit art.6 din protocol să fie adresate UM 0198 Bucureşti, iar în cauze de interes operativ către primul adjunct al directorului SRI”.

Totodată, la DIICOT structura centrală a fost identificată o adresă prin care procurorul şef (la acel moment, Codruţ Olaru, actual membru CSM) a transmis, la data de 6 iulie 2011, în format electronic, rechizitoriul nr. 5/D/P/2006 primului adjunct al directorului SRI (n.r.: Florian Coldea)

„În întreaga corespondenţă purtată cu DNA-SC sau în unele cazuri, de serviciile teritoriale cu SRI privind transmiterea de ordonanţe/încheieri/autorizaţii de interceptare către unităţi militare ale acestui serviciu, a fost desemnată ca beneficiar al informaţiei unitatea militară care punea în aplicare, din punct de vedere tehnic, autorizaţiile de interceptare, iar ca beneficiar secundar, ca o particularitate în cazul DNA, a fost indicată în mod frecvent UM 0127 Bucureşti.

Deşi s-au solicitat SRI în două rânduri, la 18 ianuarie şi 26 februarie 2019, precizări cu privire la competenţele şi atribuţiile acestei ultime unităţi militare, până la data redactării prezentului raport, nu s-a primit niciun răspuns. La 23 aprilie 2019, Comisia Comună Permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar a SRI a transmis că indicativul UM 0127 este atribuit Direcţiei Generale pentru Apărarea Constituţiei”, mai precizează raportul.

Şeful Direcţiei Generale pentru Apărarea Constituţiei a fost, în perioada 2013-2016, Adrian Ciocîrlan, actualul adjunct al directorului SRI.

Procurorii nu ştiau prevederile protocolului

 

Cei mai mulţi procurori care au discutat cu inspectorii au susţinut că nu au cunoscut prevederile protocolului, că au aplicat dispoziţii legale în materie, că echipele operative comune nu ar fi existat efectiv, precum şi că nu au semnat planuri comune de acţiune.

"În cursul controlului s-a constatat că protocolul a fost transmis în cursul lunii martie 2009 către toate unităţile de parchet din ţară. Deşi nu au fost identificate dovezi ale aducerii la cunoştinţa procurorilor a dispoziţiilor protocolului, acesta a fost invocat în cea mai mare parte a corespondenţei purtate între SRI şi parchete între anii 2009-2016”.

Doi procurori de la DNA structura centrală au afirmat în faţa inspectorilor că „s-au trezit cu doi ofiţeri SRI în birou”. Ulterior, aceştia şi-au nuanţat afirmaţiile în sensul: „SRI a desemnat doi ofiţeri care au ţinut legătura cu procurorii în toată perioada în care au fost în executare mandatele de supraveghere”.

„Prin aplicarea unor prevederi ale protocolului s-a instituit, în fapt, o relaţie de subordonare a parchetului faţă de SRI, deşi, conform art. 56 alin. 1 din CPP, rolul primordial în cadrul urmăririi penale îl are procurorul, care conduce şi controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală a poliţiei judiciare şi a organelor de cercetare penală speciale şi supraveghează ca actele de urmărire penală să fie efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale”, arată documentul.

"Veneau din SRI cu denunţătorii la DNA"/ "M-a chemat să discut cu Dumbravă"

 

Doru Ţulus susţine, în declaraţia în ancheta pe protocolul PÎCCJ-SRI din 2009, că ofiţeri cu funcţie de conducere în SRI se prezentau personal cu denunţători la procuror.

Totodată, fostul procuror DNA susţine că au existat situaţii în care ofiţeri cu funcţie de conducere în SRI se prezentau personal cu denunţători la procurori, chiar şi cu persoane ce fuseseră condamnate în dosare instrumentate de DNA. Nu în ultimul rând, Doru Ţuluş arată că au avut loc şedinţe restrânse, cu discuţii pe diverse speţe, la care participau şi ofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii.

Tot în această declaraţie, fostul procuror DNA precizează faptul că procurorii care refuzau solicitări ale SRI erau chemaţi de către Laura Codruţa Kovesi, care le comunica faptul că nu mai corespund şi li se cerea să plece din DNA.

“Procurorul Doru Florin Ţuluş (PICCJ), fost procuror DNA şi procuror şef al Secţiei de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie, a arătat că protocolul, deşi încheiat în anul 2009, nu a fost implementat ca atare în cadrul DNA în perioada 2009-2013. Începând cu luna mai a anului 2013, odată cu numirea noii echipe de conducere a DNA, modalitatea de lucru s-a schimbat radical.

Astfel, procurorul menţionează că a sesizat personal următoarele:

-lucrătorii SRI erau singură categorie de persoane care aveau acces în instituţie fără control şi în acest mod, birourile procurorilor erau vizitate zilnic de lucrători SRI;
-au fost emise o serie de ordine prin care s-a stabilit că şefii de secţie nu mai pot rezoluţiona corespondenţă secretă, acest lucru putând fi făcut doar de şeful direcţiei sau de unul din adjuncţii lui;
-s-a implementat un sistem de corespondenţă cu instanţele şi cu SRI care trebuia respectat, în caz contrar, adresele nu erau semnate de către conducere. Procurorul arată că nerespectarea acestor formalităţi echivala în percepţia conducerii cu refuzul de a instrumenta acel dosar şi chiar cu favorizarea celor investigaţi în unele situaţii;
-în aceeaşi perioadă, arată procurorul, a început un proces de epurare a procurorilor cu vechime în DNA, precum şi a ofiţerilor de poliţie judiciară cu care aceştia lucraseră. Aceşti procurori erau chemaţi, la interval scurt de timp după ce refuzaseră solicitări ale SRI, la cabinetul procurorului şef, unde li se comunica faptul că 'nu mai corespund' şi li se punea în vedere să facă cerere de încetare a activităţii în cadrul DNA;
-din discuţiile cu colegii, procurorul a aflat că au existat situaţii, mai ales la Secţia de Combatere a Corupţiei, că ofiţeri cu funcţie de conducere în SRI să vină personal cu denuntatori la procuror, inclusiv cu persoane condamnate în dosare instrumentate de DNA;
-au existat şedinţe restrânse cu participarea SRI şi cu discuţii pe speţe”, se arată în declaraţia fostului procuror DNA, Doru Ţuluş.

Tot în cadrul anchetei Inspecţiei Judiciare privind aplicarea Protocolului PÎCCJ-SRI din 2009, procuroarea Elena Iordache de la Parchetul General a dezvăluit că în timp ce instrumenta un dosar al lui Traian Băsescu a fost convocată în biroul şefei Secţiei de urmărire penală şi criminalistică de la acea vreme Camelia Sutiman.

Potrivit procuroarei Iordache, odată ajunsă în biroul lui Sutiman, aceasta i l-a prezentat pe “domnul general Dumbravă de la SRI”, cerându-i să discute cu el despre o adresă pe care o făcuse către Serviciul Român de Informaţii. Elena Iordache a precizat că generalul Dumbravă ar fi fost interesat de actele de urmărire penală pe care le efectuase în dosarul fostului preşedinte Traian Băsescu.

Procurorul a apreciat convorbirea că având un caracter 'ciudat', în contextul în care ofiţerii SRI şi-au exprimat dorinţa ca în cauză să fie efectuate nişte percheziţii domiciliare. În concret, procurorul a precizat că ofiţerii SRI au făcut afirmaţii de genul 'vrem să facem percheziţie', 'mergem să vedem locurile unde urmează a fi efectuate percheziţiile', 'trebuie să stabilim cine locuieşte exact la fiecare dintre imobile, ce activităţi desfăşoară locatarii acestor imobile'; procurorul a precizat în continuare că nu a ţinut cont de solicitările ofiţerilor SRI şi şi-a desfăşurat activitatea de urmărire penală cu respectarea dispoziţiilor legale.

-în dosarul nr. 94/P/2014 – redeschis în anul 2015 şi repartizat procurorului la 3 iunie 2015 – care îl privea pe Traian Băsescu şi în care procurorul de caz a desfăşurat mai multe activităţi de urmărire penală.

Procurorul, dând curs convocării de către procurorul şef al secţiei, Camelia Sutiman, s-a deplasat în biroul acesteia unde i-a fost prezentat 'domnul general Dumbravă de la SRI' solicitându-i-se să discute cu acest ofiţer cu privire la o adresa pe care o transmisese SRI, la solicitarea anterioară a procurorului şef secţie. Prin această adresă, procurorul a cerut să i se comunice dacă SRI are date şi informaţii privind situaţia de fapt din dosarul penal. Potrivit relatării procurorului Elena Iordache, ofiţerul SRI a fost interesat de actele de urmărire penală administrate. După aproximativ o săptămână, SRI a răspuns la adresa anterior menţionată precizând că nu deţinea informaţiile solicitate”, se arată în declaraţia procurorului Elena Iordache de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Inspecţia Judiciară arată că unele astfel de acte au fost semnate chiar şi de generalul Dumitru Dumbravă

 

Potrivit inspectorilor judiciari, introducerea sintagmei „altor infracţiuni grave” în cuprinsul art. 2 din protocol a condus la asimilarea nejustificată a infracţiunilor care aduc atingere siguranţei naţionale cu o întreagă suită de alte infracţiuni, precum evaziunea fiscală, corupţia şi abuz în serviciu şi a avut următoarele efecte:

- lăsarea la latitudinea unui serviciu de informaţii si a procurorilor aplicarea măsurilor procedurale destinate iniţial infracţiunilor care aduc atingere siguranţei naţionale;

- punerea sub semnul egalităţii a procurorului cu lucrătorii unui serviciu de informaţii prin constituirea de echipe operative comune, care au acţionat în baza unor planuri comune în vederea documentării şi probării faptelor prevăzute la art. 2 din protocol;

- extinderea competenţei de sesizare din oficiu a SRI şi asupra altor infracţiuni decât cele care adic atingere siguranţei naţionale, prevăzute în legislaţie.

În privinţa sesizărilor din oficiu, Inspecţia Judiciară arată că unele astfel de acte au fost semnate chiar şi de generalul Dumitru Dumbravă.

„Acest ultim efect se datorează nu numai utilizării sintagmei la care ne-am referit în cele ce preced, ci şi lacunelor legislative, ajungându-se la situaţia în care, în dosare înregistrate la PÎCCJ, actul de sesizare să îl constituie procesele verbale încheiate de comandantul UM 0198 Bucureşti, generalul de brigadă Dumitru Dumbravă, în care au fost invocate prevederile art. 61 alin. 1 litera c, raportat la art. 198 şi 199 din CCP, precum şi ale art. 11 din Legea 14/1992.

Astfel de procese verbale au fost identificate la mai multe unităţi de parchet din ţară însă, dacă în cazul acestora procurorii s-au sesizat din oficiu în baza informaţiilor transmise de SRI prin proces verbal, întocmite de ofiţerul anterior menţionat, la PÎCCJ procurorul a considerat că este suficientă sesizarea SRI, aceasta constituind baza formării dosarului penal”, spune documentul.

Mai mult, prin instituirea în sarcina procurorului, prin efectul art. 6 din protocol, a obligaţiei de comunicare către SRI în termen de 60 de zile a modului de valorificare a informaţiilor contravine rolului procurorului de a conduce instrumentarea unui dosar penal şi îl subordonează unui serviciu de informaţii, spun inspectorii.

Concluziile raportului: DNA a declinat calitatea de unic beneficiar al informaţiilor

 

„Cooperarea efectivă dintre parchete şi SRI, în cauzele complexe, pe baza unor planuri comune aprobate de conducerile celor două instituţii, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecărei părţi, constituie o imixtiune în activitatea de urmărire penală. Întocmirea planurilor la sediul SRI, transmiterea lor în vederea semnării la parchete, precum şi discuţiile purtate tot în sediul SRI pun în discuţie, pe de altă parte, supremaţia rolului procurorului în activitatea de urmărire penală şi au permis intruziunea unui serviciu de informaţii în modul de desfăşurare a urmăririi penale”, sunt concluziile inspectorilor judiciari.

Totodată, în raport mai este subliniat faptul că aplicarea protocolului a condus la administrarea unor probatorii a căror legalitate poate fi pusă sub semnul întrebării de instanţele de judecată.

„Prin atribuirea Direcţiei Generale pentru Apărarea Constituţiei (UM 0127) din cadrul SRI a calităţii de unic beneficiar secundar al informaţiei, DNA a declinat, de fapt, calitatea de unic beneficiar al informaţiilor, care ar fi trebuit să fie doar a procurorului de caz, în favoarea unui serviciu de informaţii cu depăşirea chiar a scopului declarat de realizare a unor măsuri de supraveghere”, mai spun inspectorii.

Inspectorii judiciari au efectuat controlul la nivelul tuturor parchetelor din ţară 1 octombrie 2018 şi 31 ianuarie 2019 şi 1 februarie -31 martie 2019, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.

 

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici