Harghitenii au îngropat iarna printr-un ritual vechi de secole, încheiat cu o petrecere - FOTO

Fărşangul, aşa cum este cunoscută în Transilvania perioada de distracţie de la Bobotează până la intrarea în postul Paştelui, se încheie marţi, în seara de 4 martie, Miercurea Cenuşii fiind considerată poarta de intrare în Postul Mare, când credicioşii merg la biserică pentru a fi marcaţi pe frunte cu semnul crucii cu cenuşă, semnificând chemarea la pocăinţă.

În ultima sâmbătă înaintea intrării în Postul Paştelui, după calendarul catolic, harghitenii fac o mare petrecere, la care iau parte locuitori din tot judeţul. Locaţia se schimbă în fiecare an, iar sâmbătă gazda „Înmormântării Fărşangului” a fost localitatea Ciucsângeorgiu, din bazinul Ciucului.

Grupuri tradiţionale din Ocna de Jos, Bârzava, Ciceu, Sândominic, Sâncrăieni, Sânsimion, Cioboteni, Ditrău, Remetea, Lăzarea, Plăieşii de Jos şi Vlăhiţa, reprezentând toate zonele judeţului, au redat ritualul magic, în care măştile şi gălăgia de nedescris ale participanţilor au fost menite să alunge spiritele nefaste, anotimpul rece şi neroditor, marcând, totodată, reînvierea naturii şi reînnoirea spiritului.

Cortegiul - un alai de copii, tineri şi vârstnici costumaţi în preoţi, bocitoare, beţivi, cerşetori, domni din înalta societate, miri, drăcuşori, doctori, nelipsită fiind Moartea - condus de muzicanţi, a pornit din faţa Căminului Cultural din satul Armăşeni, străbătând satele comunei Ciucsângeorgiu în lung şi în lat, în pocnetul bicelor. Câţiva, costumaţi ca nişte oameni de zăpadă uriaşi, acoperiţi cu tălăngi, au împrăştiat cenuşă peste cei care au asistat, amintind că se apropie Miercuriea Cenuşii. În centrul solemnităţii stă Ilyes, nimeni altul decât simbolul viciilor, întruchipat de o păpusă din paie grotescă, ce va sfârşi arsă, la închierea ceremoniei. În alte zone le judeţului, cum ar fi regiunea Casinului, personajul principal este întruchiparea unui taur, care este sacrificat la apus.

La fiecare răspântie, procesiunea s-a oprit şi a interpretat ritualul îngropării, după care actori şi privitori s-au prins în dansul bucuriei revenirii primăverii şi renaşterii naturii. Drept răsplată, sătenii i-au aşteptat cu mese întinse, încărcate cu brânză, cartofi fierţi, varză murată, pâine unsă cu untură şi acoperită cu boia şi ceapă roşie, slănină afumată, plăcinte şi prăjituri de casă, gogoşi calde, colaci secuieşti, pălincă şi vin fiert. Alţii au preferat să pregătească o tocană de cartofi cu carne uriaşă, într-un cazan de 100 de litri, suficientă pentru a sătura în jur de 400 de persoane.

„Am pus în tocană doi saci (70 de kilograme) de cartofi, 11 kilograme de carne de porc, două kilograme de slănină, cinci kilograme de ceapă, două kilograme de ardei şi două de roşii”, a spus bucătarul.

Odată cu Înmormântarea Fărşangului se îngroapă şi anul vechi, cu toate relele sale, ca să lase loc celui nou şi speranţei că acesta va fi mai bun.

Sărbătoarea se încheie seara, cu Balul Fărşangului, ultima petrecere înaintea începerii Postului Paştelui, care se va termina duminică, în zori.

Înmormântarea Fărşangului, care mai este cunoscută în restul ţării şi sub numele de Lăsata Secului, este un obicei care îşi are originile în vremea păgânilor, însă în spatial lingvistic maghiar a fost menţionată pentru prima data în documente abia în secolul al XIV-lea.

Organizatorii evenimentului din acest sunt Consiliul Judeţean Harghita, Centrul Cultural Judeţean Harghita, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Harghita, precum şi Primăria comunei Ciucsângeorgiu.