IICCMER a anunțat vineri că reia astfel demersul inițiat în 2012, când s-a opus inaugurării monumentului.
IICMER a transmis într-un comunicat că „omagierea în spațiul public a unei persoane care a avut un rol important în promovarea propagandei regimului comunist și a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu este incompatibilă cu respectul datorat memoriei victimelor dictaturii comuniste”.
„IICCMER subliniază că acest demers nu pune în discuție valoarea operei literare a lui Adrian Păunescu, ci semnificația pe care menținerea unui monument o conferă unei personalități”, se arată în comunicat.
Reprezentanții Institutului susțin că un monument reprezintă o formă de recunoaștere oficială, care trebuie analizată ținând cont de întregul parcurs biografic și public al persoanei omagiate.
IICCMER amintește că Adrian Păunescu a condus revista „Flacăra” și a fondat Cenaclul Flacăra, manifestare culturală organizată în cadrul instituțional al regimului comunist.
Potrivit Institutului, Cenaclul Flacăra a contribuit la promovarea ideologiei oficiale și a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu.
„Menținerea acestui monument în spațiul public evidențiază dificultățile pe care societatea românească le întâmpină încă în asumarea critică a trecutului comunist și subliniază nevoia consolidării cunoașterii istoriei recente. În acest context, astfel de forme de omagiere pot contribui la perpetuarea unor percepții nostalgice asupra regimului comunist, prin estomparea rolului pe care anumite personalități l-au avut în mecanismele de propagandă ale dictaturii.”, precizează IICCMER.
Instituția avertizează că asemenea forme de omagiere pot perpetua percepțiile nostalgice asupra regimului comunist, prin estomparea rolului avut de anumite personalități în mecanismele de propagandă ale dictaturii.
„IICCMER a atras în repetate rânduri atenția asupra fenomenului nostalgiei față de comunism și asupra factorilor care îl alimentează. Rezultatele cercetărilor realizate de Institut, inclusiv cele evidențiate în Barometrul nostalgiei comuniste, arată importanța cunoașterii istoriei recente și a dezvoltării unei memorii publice întemeiate pe cercetare istorică și pe respectul față de victimele regimului comunist”, a subliniat instituția.