Istoria predată cu AI? Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie: „Sunt absolut necesare programe-pilot în care AI să fie testat ca instrument auxiliar la predarea istoriei” / Arhivele Naționale ar putea integra AI pentru digitalizarea masivă a documentelor istorice

Cum poate un profesor de istorie să integreze AI în procesul de predare?

Este o întrebare la care oferă un posibil răspuns Mihai Manea, Președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România, care e de părere că integrarea AI în procesul de predare poate să redefinească materia de la simpla învățare despre trecut, la dezvoltarea sentimentului civic,a raționamentului, a recunoașterii tiparelor și chiar luarea deciziilor.

Mihai Manea identifică câteva metode prin care AI poate fi integrat în procesul de predare a istoriei și consideră că AI este absolut necesar, ca un instrument concret, care poate să transforme radical procesul educațional.

Acum, profesorul și manualul nu mai sunt singura sursă de informare a elevului.

„Reconstituiri 3D ale unor evenimente istorice”

În același timp, accesul la o multitudine de surse istorice poate fi și o provocare imensă.

Războiul din Ucraina, ziua 1.314. Atacurile rusești au ucis 3 persoane și au rănit 76 în Ucraina în ultima zi / Zelenski solicită închiderea Mării Baltice pentru Rusia din cauza incursiunilor cu drone

Conturi anonime de TikTok susțin partidele radicale înaintea alegerilor din Cehia

Dar care ar fi metodele prin care AI ar putea fi integrat în procesul de predare, așa cum îl vede profesorul Manea?

„Lecțiile interactive, dezbaterile online, reconstituirile 3D ale unor evenimente istorice, utilizarea realității virtuale pentru a vizita locuri încărcate de semnificație istorică”, e de părere profesorul Mihai Manea.

„Profesorii de istorie trebuie să învețe să devină ghizi în acest „ocean de informații”, orientând elevii spre surse credibile și învățându-i să deosebească între fapte și interpretări”.

Mihai Manea propune lecții personalizate, adaptate nivelului fiecărui elev, astfel încât cel avansat să nu se plictisească, iar cel dificultuăți d eînțelegere să nu devină frustrat și descurajat.

Propunerile lui Mihai Manea

• Chatbot-ul educațional – programat să răspundă la întrebări istorice sau să ofere sugestii de lectură suplimentară. AI poate analiza surse istorice complexe precum manuscrise vechi, traducându-le și făcându-le accesibile unui public mai larg”.
• Simulările istorice, de tip „ce ar fi fost dacă”. Elevii pot explora rolul deciziilor și al contextelor istorice. Stimulează imaginația elevilor și capacitatea de a analiza cauze și efecte.

Beneficiile AI, după cum le vede Mihai Manea:

• Posibilitatea personalizării, în funcție de capacitățile cognitive ale fiecărui copil
• Accesul la resurse digitale face ca informaâia să fie mai disponibilă ca oricând
• Permite crearea unor experiențe imersive: reconstituiri 3D ale unor orașe antice, vizite virtuale în muzee, participarea la „procese istorice simulate”, unde elevii pot juca rolul unor personaje istorice

„Oportunitatea cea mai mare constă însă în dezvoltarea unor abilități transversale: gândirea critică, capacitatea de a lucra cu surse multiple și de a evalua informația.

Într-o lume în care „fake news” devine un fenomen global, aceste abilități sunt mai importante ca niciodată”, spune Mihai Manea.

Acesta atrage atenția asupra riscului de fake news și al dependenței de tehnologie.

De asemenea, pune o înrebare etică, absolut legitimă: cine controlează AI? „Cum ne asigurăm că instrumentele nu sunt folosite pentru manipulare ideologică sau dezinformare”?

Profesorul dă exemplul unor programe AI care deja există în predarea istoriei în alte țări

În SUA, platforma Khan Academy a introdus recent un chatbot educațional care interacționează cu elevii în timp real.

„În Europa, proiectul „Europeana”, dezvoltat sub egida EUROCLIO, digitalizează milioane de documente și artefacte culturale, iar AI e folosit pentru a facilita căutarea și contextualizarea acestora”.

În Japonia și Coreea de Sud s-au dezvoltat programe educaționale bazate pe realitate virtuală și AI, care le permit elevilor să exploreze evenimente istorice într-un mod interactiv.

În China, de asemenea, AI este utilizat pentru a analiza manuscrise istorice și pentru a sprijini cercetarea academică. Aceste exemple arată că direcția globală este clară: AI devine un instrument din ce în ce mai important în educație.

În România, digitalizarea educației este încă la început, deși pandemia de COVID-19 a accelerat mult procesul. Majoritatea școlilor au experimentat platforme online, însă utilizarea AI se află, totuși, la nivel incipient”, scrie Mihai Manea, care crede în potențialul uriaș al AI în predarea istoriei.

Și care are și o sugestie: Arhivele Naționale ar putea integra AI pentru digitalizarea masivă a documentelor istorice.