Judecătorul CCR Livia Stanciu: În speţa OUG 13, Guvernul a depăşit limitele delegării legislative

CCR a respins, în 8 februarie, cu majoritate de voturi, cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre Guvern şi Parlament, precum şi dintre Guvern şi CSM, formulate de preşedintele CSM şi de preşedintele României, constatând că nu există un conflict juridic de natură constituţională în niciunul dintre cazuri.

Judecătorul CCR Livia Stanciu precizează, însă, în opinia separată ataşată deciziei respective, că CCR ar fi trebuit să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, determinat de depăşirea de către Guvern a limitelor delegării legislative, dar şi între Guvern şi CSM, determinat de încălcarea principiului cooperării loiale între autorităţi.

Livia Stanciu consideră, în opinia separată, că Guvernul şi-a exercitat competenţa de a adopta acte normative cu putere de lege cu încălcarea cadrului constituţional privind delegarea legislativă.

Judecătorul CCR menţionează că CCR era competentă şi trebuia să procedeze la examinarea aspectelor semnalate în sesizările formulate de Preşedintele României şi CSM, respectiv să stabilească dacă, în cauză, Guvernul a încălcat competenţa Parlamentului.

"Întrucât, în cauză, Guvernul a procedat la exercitarea unei competenţe proprii, date de art.115 din Constituţie - Delegarea legislativă, cu încălcarea limitelor constituţionale ale acestei competenţe, în sensul că a adoptat o OUG, în absenţa vreunei situaţii extraordinare şi a urgenţei, rezultă că a încălcat competenţa de legiferare a Parlamentului", consideră Livia Stanciu.

Ea mai arată că solicitarea avizului CSM a fost pur formală, proiectul de act normativ fiind adoptat şi trimis la Monitorul Oficial al României, în vederea publicării, în aceeaşi zi în care avizul a fost solicitat.

"Or, aşa cum se subliniază chiar în cuprinsul sesizărilor formulate în această cauză, atribuţia de avizare a actelor normative de către instituţiile publice interesate, cu atât mai mult cu cât aceasta izvorăşte din Constituţie, nu este una pur formală şi nici nu trebuie înţeleasă în sensul că simpla solicitare a avizului (cu adoptarea îndată după solicitare a actului normativ) este suficientă pentru a fi îndeplinită cerinţa constituţională", subliniază Livia Stanciu în opinia separată.