Video "Jurnalul de luptă" al Revoluţiei de la Timişoara, desecretizat (Galerie Foto)

Trupe de Securitate, Miliţia, Securitatea în civil şi Trupele USLA au acţionat, alături de militari, pentru oprirea manifestaţiilor de la Timişoara, din decembrie 1989, potrivit "Jurnalului de luptă" depus la dosarul Revoluţiei de la Timişoara de la instanţa supremă.

1123 afişări

Jurnalul arată că regimul s-a folosit de ofiţeri de securitate şi de trupe speciale, infiltraţi printre manifestanţi, pentru a "arunca vina pe seama armatei".

GALERIE FOTO

"Includerea în mai multe locuri fierbinţi a unităţilor militare în cadrul unor dispozitive mixte, împreună cu forţele de ordine (trupe de securitate, miliţie, USLA, grăniceri), specializate în acţiuni represive, de forţă, infiltrarea printre rândurile manifestanţilor a unor persoane, aparţinând Securităţii care acţionau cu deosebită abilitate, trăgând acoperit împotriva manifestanţilor, a fost deliberat folosită ca stabilirea responsabilităţii pentru împuşcarea unor oameni să devină practic imposibilă, şi a arunca pe seama armatei vina pentru o bună parte din tot ce s-a întâmplat în acele zile la Timişoara", este una dintre concluziile unui raport înaintat Parlamentului României de Ministerul Apărării Naţionale, în 1990, inclus în Jurnalul depus la instanţa supremă.

Un alt raport de Informare al Ministerului Apărării Naţionale, întocmit de comandantul Marcu Dumitru din Arad, arată că acesta a semnalat "efective militare necunoscute" printre militarii săi.

"Între efectivele noastre au fost semnalate efective de militari necunoscuţi care aveau în dotare lanterne foarte puternice şi care îndreptau fascicolul luminos spre balcoane, iar după aceea trăgeau asupra acestora - cazuri semnalate pe calea Girocului - îmbrăcaţi civili. Au fost semnalate efective ale Securităţii şi Miliţie în toate punctele unde am avut efective. Nu cunoaştem misiunile pe care le aveau de îndeplinit aceşti indivizi", raporta comandantul.

De asemenea, colonelul Nicolae Predonescu raporta că "oraşul Timişoara, în timpul revoluţiei, perioada 16-20 decembrie 1989, a fost caracterizat printr-o totală necunoştere a situaţiei reale, amplificată de o evidentă provocare a armatei, miliţiei şi securităţii, efectuată de forţe necunoscute nouă, concretizate în grupuri de turbulenţă cu atac direct la persoane".

Nota cu privire la activitatea desfăşurată la Timişoara, în perioada 17- 22.12.1989, întocmită de generalul-maior Dumitru Ionescu, relevă aceeaşi stare de confuzie.

"Datorită acţiunilor unor grupuri de oameni drogaţi, organizate şi dotate cu mijloace incendiare, arme de foc, cuţite, pietre, mijloace de înjunghiere prin aruncare de la distanţă etc., şi conduse de indivizi cu deosebită autoritate şi pregătire în domeniu, au creat o situaţie ce cu greu poate fi descrisă şi tot atât de greu de înţeles: flăcările devastatoare, furturile, zvonurile, teroarea, haosul, anarhia, exploziile, avariile şi moartea aveau să stăpânească populaţia şi unităţile militare, cu unele intermitenţe, până în dimineaţa zilei de 19.12."

Totodată, colonelul relatează în nota sa că în 17 decembrie, la ora 15.00, generalul Vasilea Milea i-a comunicat telefonic că are informaţii potrivit cărora "grupuri de indivizi înarmaţi ar intenţiona să atace unităţile militare.

"Ordonă să se ia măsuri de apărare cu orice preţ. Focul, dacă va fi nevoie, să fie executat, potrivit prevederilor legale: somare, foc în aer, foc la picioare".

În "Jurnalul de luptă" există şi elemente care arată că "tulburările au fost provocate de elemente teroriste aservite intereselor ţărilor capitaliste".

Astfel, în urma analizei felului în care s-au desfăşurat evenimentele din 16 şi 17 decembrie, s-a tras concluzia că, în Timişoara, "au acţionat numeroase elemente străine, specializate în acţiuni de diversiune şi terorism. Pentru a putea obţine mai multe informaţii despre aceste elemente s-au chemat grupe specializate din batalionul de cercetare şi al Direcţiei Informaţii din Marele Stat Major".

Totodată, la Timişoara au fost chemate mii de persoane din Gărzile Patriotice din Olt şi Dolj. Cei care au ajuns cu trenul în gara Timişoara-Est nu au coborât din tren şi s-au întors, iar cei care au coborât în gara Timişoara Nord au fraternizat cu manifestanţii.

Astfel, la ora 10.30, în 21 decembrie, "căpitanul Benescu raportează că în gara Timişoara-Est a sosit un tren cu câteva mii de luptători din Gărzile Patriotice din judeţele Olt şi Dolj, aduşi la cererea organelor superioare de partid pentru a reprima «manifestările agresive» ale unor grupuri de cetăţeni din Timişoara. Luptătorii nu au coborât din tren, garniturile înapoindu-se în localităţile de unde au venit. Plutonierul major Bulgescu Stelian raportează că în gara Timişoara- Nord au sosit garnituri cu luptători din Gărzile Patriotice care au coborât din trenuri, au fraternizat cu manifestanţii şi s-au deplasat împreună spre Piaţa Operei", se precizează în Jurnal.

O parte dintre ofiţerii de securitate infiltraţi în rândurile manifestanţilor au fost deconspiraţi. Este şi cazul de la Fabrica 6 Martie, unde un grup de muncitori tineri, cu vârste între 13-18 ani, au atacat militarii.

La 6 martie, plutonierul major Buligescu Stelian a fost deconspirat şi predat la Securitate de general major Macri, care, după ce l-a legitimat, i-a permis înapoierea la bază. La întreprinderea de autoturisme, soldatul Viorel T. a fost prins de muncitorii din incintă, predat ofiţerului de securitate care l-a trimis la bază, potrivit Jurnalului, la ora 9.00 în 19 decembrie.

Jurnalul cuprinzând toate operaţiunile militare desfăşurate în perioada 16-21 decembrie 1989 la Timişoara a fost depus la dosarul în care generalii Stănculescu şi Chiţac sunt judecaţi pentru genocid, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În 4 aprilie 2007, un complet de trei judecători al instanţei supreme a hotărât condamnarea la câte 15 ani de închisoare a celor doi generali în rezervă şi degradarea militară a lor, pentru acuzaţiile de omor deosebit de grav, în dosarul revoluţiei de la Timişoara. Cei doi au făcut recurs împotriva hotărârii de condamnare a lor.

Magistraţii instanţei supreme l-au condamnat pe Victor Athanasie Stănculescu la 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav şi la cinci ani de interzicere a unor drepturi. Totodată, el a mai primit şapte ani şi şase luni de detenţie pentru tentativă la omor deosebit de grav, pedeapsa fiind asociată cu patru ani de interzicere a unor drepturi. Prin contopire, Stănculescu va executa pedeapsa cea mai grea, de 15 ani, la care se va adăuga şi pedeapsa degradării militare.

Tot la 15 ani de detenţie şi cinci ani de interzicere a unor drepturi a fost condamnat şi generalul Mihai Chiţac, pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav. La această pedeapsă s-a adăugat şi cea privind degradarea militară.

Totodată, instanţa a admis în parte plata de către cei doi, în solidaritate cu Ministrerul Apărării Naţionale, de despăgubiri civile cerute de părţile civile din proces.

Instanţa supremă a decis, în 4 aprilie, ca peste 200 de persoane să fie despăgubite în total cu mai mult de un milion de euro, în procesul revoluţiei de la Timişoara.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis despăgubirea, în parte, a 74 de părţi civile. Aceste persoane au primit în total aproximativ 700.000 de lei noi cu titul de daune morale, acelaşi cuantum fiind stabilit şi cu titlu de daune materiale. Astfel, instanţa a decis să despăgubească cele 74 de părţi civile în total cu peste 1,5 milioane de lei noi.

În procesul revoluţiei de la Timişoara, magistraţii Secţiei penale au decis despăgubirea, în totalitate, a 143 de părţi civile, cu aproximativ 2,5 milioane de lei noi. Astfel, cele 143 de persoane au primit în total aproximativ 1,15 milioane de lei noi cu titul de daune morale, iar cu titlu de daune materiale a fost acordată o sumă similară.

Concret, valoarea despăgubirilor acordate de magistraţi în procesul revoluţiei de la Timişoara este de aproximativ patru milioane de lei noi, adică peste un milion de euro, potrivit minutei de marţi seară a magistraţilor care au judecat acest dosar.

În acelaşi dosar, magistraţii Secţiei penale au respins acordarea de daune pentru peste 250 de persoane, instanţa constatând că sumele au fost plătite de către partea responsabilă civilmente -Ministerul Apărării.

Pentru alte 50 de persoane, instanţa a constatat că cererile de despăgubiri civile sunt nefondate sau inadmisibile. Cererile de despăgubiri pentru peste 70 de părţi civile au fost respinse de magistraţi ca tardive.

În 22 martie 2004, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis - la 14 ani de la revoluţie - rejudecarea generalilor Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, acuzaţi de reprimarea timişorenilor. Instanţa supremă a motivat că nu a fost respectat dreptul la apărare, în 1999, atunci când cei doi au fost condamnaţi la câte 15 ani de detenţie.

Cei doi au obţinut rejudecarea după ce le-a fost admis, de către fostul procuror general al României, Joiţa Tănase, memoriul privind promovarea unui recurs în anulare. Fostul procuror general al României susţinea că hotărârile Curţii Supreme de Justiţie prin care generalii Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac au fost condamnaţi, în 15 iulie 1999, la câte 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav şi la câte opt ani de detenţie pentru tentativă la omor deosebit de grav sunt netemeinice şi nelegale.

Acţiunea judiciară favorabilă generalilor era motivată, printre altele, prin faptul că expertiza medico-legală psihiatică privitoare la inculpatul Victor Atanasie Stănculescu nu a fost efectuată în condiţiile prevăzute de lege (deşi internarea celui în cauză era obligatorie, acest lucru nu a fost respectat); actele de constatare a serviciilor medico-legale nu au fost examinate şi avizate de Comisia de control şi avizare a actelor medico-legale, iar actele medico-legale privitoare la Stănculescu nu au fost efectuate în condiţiile prevăzute de lege.

În 2 noiembrie 2005, judecătorii instanţei supreme au admis efectuarea unei expertize psihiatrice cu internare a lui Victor Athanasie Stănculescu, fapt ce a stârnit reacţii negative din partea părţilor civile şi vătămate prezente în sala de şedinţă, care au susţinut că, după atâţia ani de la producerea evenimentelor, o astfel de probă nu ar mai fi utilă.

În 30 ianuarie 2006, expertiza medico-legală efectuată lui Athanasie Stănculescu, la Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" din Bucureşti, la cererea instanţei, arăta că generalul nu are tulburări de natură a-i modifica capacitatea psihică, situaţie în care acesta poate răspunde penal pentru faptele sale.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici