Kovesi: Recuperarea prejudiciilor ar putea descuraja corupţia. Scopul pedepsei ar fi astfel atins

Recuperarea prejudiciilor constatate prin hotărâri judecătoreşti definitive ar putea să descurajeze corupţia, iar scopul pedepsei penale ar fi şi astfel atins, a declarat, marţi, procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, precizând că peste 310 milioane de euro aşteaptă să fie executate.

1266 afișări
Imaginea articolului Kovesi: Recuperarea prejudiciilor ar putea descuraja corupţia. Scopul pedepsei ar fi astfel atins

Kovesi: Recuperarea prejudiciilor ar putea descuraja corupţia. Scopul pedepsei ar fi astfel atins (Imagine: Mediafax Foto / Octav Ganea)

Întrebată, înainte de a intra la bilanţul Ministerului Public, dacă modelul francez este cea mai bună variantă pentru noua structură care va fi înfiinţată pentru confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni, Codruţa Kovesi a spus: "Modelul francez este un mod eficient, prin ceea ce ne arată datele statistice publicate de această instituţie. Noi susţinem orice formulă legislativă sau instituţională care va duce la confiscarea efectivă a bunurilor indisponibilizate şi faţă de care s-a dispus confiscarea".

Şeful DNA a subliniat că este extrem de important ca scopul pedepsei penale să fie atins şi prin recuperarea acestor prejudicii.

"Aşa cum am spus şi la bilanţul DNA, peste 310 milioane de euro aşteaptă să fie executate. Sunt hotărâri definitive care pot fi executate. Dacă această sumă ar intra efectiv în bugetul de stat, spre exemplu, ar putea fi dublate salariile medicilor pe anul următor sau ar putea fi folosiţi în alte variante. Este extrem de important ca scopul pedepsei penale să fie atins şi prin recuperarea acestor prejudicii care, repet, sunt luate prin hotărâri definitive şi trebuie executate. Astfel, ar putea fi descurajată corupţia, iar scopul pedepsei, care nu este doar represiv, ci este şi unul preventiv, ar fi atins", a mai spus Kovesi.

Guvernul va crea o structură specială pentru valorificarea la nivel naţional a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale, în încercarea de a creşte gradul de valorificare a creanţelor provenite din infracţiuni la cel puţin 25 la sută, nivelul actual de valorificare fiind extrem de scăzut. Noua structură va fi denumită "Oficiul Naţional de Management al Bunurilor Sechestrate/Confiscate" şi va primi avizul Guvernului până la sfârşitul lunii martie, relevă un document consultat de MEDIAFAX.

Pentru înfiinţarea noii structuri, autorităţile române iau în calcul să urmeze modelul francez, în condiţiile în care în Franţa există deja o instituţie similară.

În prezent, Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni, din cadrul Ministerului Justiţiei, este structura cu atribuţii în acest domeniu, dar rapoartele şi evaluările internaţionale din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene au indicat dificultăţi în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competenţele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate între mai multe autorităţi, fără o coordonare eficientă, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin procedurile de valorificare.

Din punct de vedere statistic, conform datelor furnizate de ANAF şi monitorizate de Oficiu, procentul de recuperare efectivă a sumelor de bani provenind din activitatea de punere în executare a ordinelor de confiscare emise de instanţele de judecată a înregistrat o scădere accentuată în ultimii ani.

Astfel, potrivit unei statistici a Oficiului, în 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depăşit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform notificărilor ANAF a fost de doar 7,6 milioane de euro.

La bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Victor Ponta, Codruţa Kovesi arăta că hotărârile judecătoreşti definitive în cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, sumă care, dacă ar fi fost executată şi recuperată, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor într-un an.

Şeful DNA preciza că, anul trecut, valorile indisponibilizate de DNA au fost de peste 303 milioane de euro, ceea ce reprezintă de peste 13 ori bugetul instituţiei pe un an de zile.

La sfârşitul anului trecut, consilierul procurorului-şef al DNA Marius Bulancea a declarat că procurorii anticorupţie au pus sechestru, în 2014, asupra unor bunuri ce valorează 150 milioane euro, dar că acestea vor ajunge efectiv în patrimoniul statului abia peste patru-cinci ani, după ce vor fi date sentinţe definitive în dosarele în care s-au dispus măsurile asigurătorii.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici