Liderul grupării "Academia Infractorilor" şi locotenenţii acestuia, judecaţi pentru 27 de tâlhării. La cât se ridică prejudiciul

Adrian Marin Botez (fost Lazăr), zis "Ţâţă", care a pus bazele grupării "Academia Infractorilor Români" în 2011, şi 17 locotenenţi ai acestuia - Vasilică Popa (fost Purice), Florin Mircea Savu, Andreea Ioana Niţă, Ilinca Gabriela Chirilă, Alexandra Gheorghiu, Adolf Gliga, Petru Cosmin Munteanu, Alexandru Florin Pădurean, Constantin Mihai, Florin Daniel Niţă, Petru Bogdan Movilă, Cătălin Ionuţ Ispas, Cosmin Andrei Rusu, Constantin Gheorghiţă Bostan, Mihail Alexandru Martiniuc, Petruţ Adrian Chindea şi Laurenţiu Dorel Ursu - vor fi judecaţi de Tribunalul Bucureşti, pentru constituire sau aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, instigare şi complicitate la tâlhărie calificată, instigare la furt calificat, favorizarea făptuitorului şi tăinuire.

Dosarul a fost trimis de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Structura Centrală, în 13 octombrie, la Tribunalul Bucureşti.

În cursul urmăririi penale s-au administrat probatorii care au demonstrat legătura între 29 de infracţiuni, dintre care 27 de tâlhărie sau tentative de tâlhărie, comise în Marea Britanie, Belgia, Italia, Franţa, Germania, Austria şi Danemarca, alte două fiind infracţiuni de furt calificat comise în Andora şi Marea Britanie.

Anchetatorii prezintă, în rechizitoriul trimis instanţei, tâlhăriile comise de membrii grupării, dintre care: în 8 mai 2012, Rotterdam, Olanda; în 15 februarie 2013, orele 18.20, Milano, Italia; 21 mai 2013, orele 11.35, Milano; 1 decembrie 2014, orele 18.15, Milano; 4 octombrie 2013, Paris, Franţa; 28 martie 2012, orele 11.45, în Londra, Marea Britanie; 5 aprilie 2012, orele 11.45, Londra; 25 august 2012, orele 11.20, Marea Britanie.

Membrii grupării ar fi produs un prejudiciu de 8.452.667 de euro.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2011, reţeaua criminală autointitulată "Academia Infractorilor Români" a fost concepută, iniţiată şi organizată pe criterii militare, având o structură piramidală. Liderul reţelei, considerat "comandant suprem", era Adrian Marin Botez, acesta având subordonate mai multe eşaloane de conducere.

Fiecare palier era specializat şi condus de anumite persoane de încredere, ce aveau grad de "ofiţer", ultimul eşalon fiind cel de execuţie, în cadrul acestuia fiind recrutaţi tineri, atât minori, cât şi majori, din tot judeţul Neamţ, de regulă provenind din familii fără posibilităţi financiare, unii din orfelinate, alţii cu antecedente penale, dispuşi să se alăture grupării şi să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport de sumele de bani câştigate prin comiterea infracţiunilor, au scris procurorii DIICOT în actul de sesizare a insteanţei.

"Inculpatul Marin Botez Adrian a pus bazele acestei organizaţii criminale de această manieră în anul 2011, când, odată cu punerea sa sub acuzare pentru instigare la tentativă de omor calificat (dosarul «Bariera»), ceilalţi co-inculpaţi au fost arestaţi, pe numele său fiind emis mandat de arestare preventivă în lipsă la data de 09 mai 2011, dată de la care a şi fost dat în urmărire generală. Iniţial, inculpatul şi persoanele din apropierea sa, aveau drept preocupări comiterea de infracţiuni de furt calificat pe timp de noapte, prin efracţie din diverse centre comerciale din ţările vest europene", potrivit anchetatorilor.

Ulterior, Adrian Marin Botez a regândit strategia infracţională şi modurile de atac asupra magazinelor de comercializare a ceasurilor şi bijuteriilor de lux, prin folosirea de tineri nou recrutaţi în grupare, pe care îi instruia pentru comiterea de jafuri în plină zi, imitând metodele folosite de celebra grupare infracţională Pink Panters, apărută în fosta Iugoslavie, respectiv prin violenţă şi ameninţare, bazat pe şocul celor atacaţi, reuşind ca în câteva zeci de secunde să fure bijuterii, pietre preţioase şi ceasuri scumpe, de ordinul milioanelor de euro, au mai arătat procurorii în rechizitoriu.

Gruparea s-a structurat şi s-a cristalizat de-a lungul timpului, ajungând chiar la "codificarea" regulilor şi a modului de organizare şi funcţionare, într-un aşa numit "Regulament al Academiei", având capitole distincte cu privire la profilul viitorului membru al academiei, un model de "contract secret de muncă", precum şi capitole referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică şi de anchetă, prin care trebuia să treacă fiecare recrut, precum şi un capitol distinct referitor la "judecata" la care trebuie să se supună cel care greşeşte ori trădează.

De asemenea, fiecare nou membru era dator să accepte deciziile luate ca urmare a judecăţii efectuate în "Comisia Membrilor", compusă din "comandatul suprem", "avocatul" celui acuzat, "contabilul Academiei", precum şi "ofiţer în rezervă, peste 50 ani", "ofiţer care a executat peste 10 ani", "ofiţer activ cu vechime de 5 ani".

"Tot acest regulament, stabilea că membrii cu gradul de «ofiţer», care au acţionat în cadrul acestei grupări pentru o anumită perioadă de timp, în speţă 5 ani, se pot desprinde şi «îşi pot întemeia o mică Academie», pe care s-o controleze singuri, dar cu acordul şi cu susţinerea «grupării mamă», probele existente demonstrând că acest lucru este veridic, din gruparea iniţială, desprindu-se două fracţiuni, respectiv una care s-a cristalizat în jurul fratelui liderului, acesta şi membrii grupării sale fiind deja cercetaţi şi condamnaţi în Croaţia pentru o faptă de tâlhărie, iar membrii grupării sale fiind de asemenea condamnaţi pentru infracţiuni de furt calificat în Croaţia, iar o alta ce a acţionat independent şi ai cărei o parte dintre membri sunt cercetaţi în stare de arest preventiv în Marea Britanie. Ambele celule infracţionale au folosit ca mod de operare comiterea de infracţiunii fără violenţă, respectiv infracţiuni de furt prin efracţie, pe timp de noapte, din magazine de bijuterii şi ceasuri scumpe", se arată în rechizitoriu.

Din probele dosarului rezultă că gruparea era deosebit de periculoasă, constituită pe criterii clare, extrem de bine organizată, cu un număr impresionant de membri, ce avea reguli clar stabilite de lider, "codificate", în care "brigăzile" formate aveau capacitatea de a acţiona independent unele de altele, regrupându-se şi reconfigurându-se din mers, pentru a ataca alte ţări şi a îngreuna în acest mod cercetările organelor judiciare. Brigăzile acţionau chiar şi în lipsa liderului ori a membrilor din primul eşalon, "ofiţerii" şi executanţii sau "soldaţii" beneficiind de instrucţie, pregătire şi antrenament suficient, cunoscându-şi rolul şi sarcinile extrem de bine, au mai stabilit anchetatorii.

"Cu toate acestea, permanent inculpatul Marin Botez Adrian, zis Ţâţă, şi-a exercitat controlul şi coordonarea prin intermediul corespondenţei scrise, purtate cu cei «căzuţi la faptă», comunicând într-un limbaj codat, pe care fiecare membru a fost instruit să îl descifreze, sugerându-le necooperarea inculpaţilor cu organele de anchetă - procurori şi poliţişti - în cursul urmăririi penale şi afirmarea nevinovăţiei doar în faţa magistratului judecător şi transmiterea unor mesaje de «încurajare» ce se regăsesc în multe din probele dosarului", au mai scris procurorii în rechizitoriu.

Anchetatorii au mai arătat, în documentul citat, că autorii jafurilor, în marea lor majoritate, au aplicat regulile învăţate în Academie, aşa încât au refuzat orice fel de colaborare cu organele judiciare străine şi, parţial, şi cu cele române, susţinând "poezia" "sunt minor, orfan, drogat, îmi pare rău etc."

"Acest comportament generalizat, adoptat de toţi membrii grupării arestaţi în străinătate, are la bază perioadele de pregătire anterioare comiterii faptelor la care au luat parte, în care au fost instruiţi ca în cazul în care sunt arestaţi să nu dea niciun fel de declaraţii, să-şi declare alte identităţi decât cele reale, cu precădere datele unor persoane din Republica Moldova, să se declare minori etc.", au precizat anchetatorii.