Lipsă de paturi şi medici în secţiile ATI Covid-19. Autorităţile caută soluţii pentru gestionarea crizei

Creşte, din nou, numărul de noi cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, astfel că şi numărul pacienţilor care au nevoie de internare la Terapie Intensivă este în creştere. Iar când vine vorba de numărul de paturi disponibile în ţară, declaraţiile oficialilor sunt contradictorii. 

Şeful DSU, Raed Arafat, a explicat că deşi există 4.000 de paturi, în total, în secţiile de Terapie Intensivă, acestea nu sunt destinate doar cazurilor COVID.

„Este simplu: totalul de 4.000 nu înseamnă doar COVID, ci şi cazurile celelalte - accidentele rutiere, accidentele vasculare cerebrale, pacienţii post-resuscitare, pacienţii cu probleme critice în afara COVID-ului. Aceşti pacienţi merg pe aceste paturi”, a explicat Arafat.

Luni, în Bucureşti nu mai erau locuri libere la Terapie Intensivă, iar în ţară numărul de paturi disponibile nu trecea de 30.

„Situaţia este una dinamică, e posibil ca dimineaţa să avem un număr de locuri, după masă să nu le mai avem, pentru că se ocupă. A doua zi, este posibil să găsim loc tot în Bucureşti”, mai spune şeful DSU.

Raed Arafat a anunţat că, în Bucureşti, vor fi amplasate două unităţi mobile de Terapie Intensivă la Spitalul „Sfântul Ioan” şi la „Victor Babeş”, pe lângă cea care funcţionează, deja, la Institutul „Marius Nasta”.

La rândul ei, medicul Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a spus că la nivelul Capitalei s-au identificat aproximativ 50 de noi paturi de Terapie Intensivă şi 140 de paturi de terapie intermediară.

„Pe lângă paturile actuale ATI dedicate pacienţilor COVID, să avem acces la alte paturi ATI în spitale unde infrastructura permite pentru a oferi o îngrijire medicală cât de bună se poate”, a explicat secretarul de stat.

O soluţie pentru rezolvarea crizei ar fi şi detaşarea personalului din zonele cu mai puţină presiune în zonele care necesită mai mult ajutor.

Aşa s-a întâmplat şi cu Ramona Stroe, care de cinci ani este medic de Terapie Intensivă. În urmă cu nouă luni a fost detaşată de la Spitalul Elias din Bucureşti, la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Jiu, unde era deficit de personal la ATI COVID. 

Ramona spune că, iniţial, s-a bucurat. Era aproape de soţul ei, militar, care a fost mutat în Gorj, în urmă cu doi ani. După aproape un an printre bolnavii de COVID, în stare gravă, Ramona se simte, acum, epuizată.

„Lucrez în fiecare zi la program normal, de 8 ore, iar în zilele în care am gărzi, ajungând la 8,9, chiar 10 gărzi pe lună, lucrez câte 17 ore pe gardă, rămânând, uneori şi a doua zi de dimineaţă, în momentul în care este nevoie de mine, ajungând să stau în spital chiar şi peste 30 de ore”, spune medicul.

Într-un an de zile, Ramona a avut doar o săptămână de concediu. 

În Compartimentul ATI al Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu sunt 12 paturi de Terapie Intensivă pentru pacienţii COVID-19. Toate sunt pline, iar pacienţii sunt tot mai tineri, cu şanse tot mai mici de supravieţuire, povesteşte Ramona.

„A devenit din ce în ce mai greu, cu forme mai severe, care afectează persoane tot mai tinere.(...) Terapia Intensivă este ocupată la capacitate maximă. Suntem depăşiţi de situaţie inclusiv în ATI-ul de suspecţi. (...) Mulţi dintre aparţinători nu cred, nu ne înţeleg, nu cred că facem tot ce se poate pentru ei. Suntem tot timpul batjocoriţi, înjuraţi”, a mai explicat Ramona Stroe.