Locuitorii din Nord Est sunt în favoarea privării de libertate şi vor asprirea pedepselor

Locuitorii din regiunea Nord Est sunt mai degrabă în favoarea sancţiunilor privative de libertate, pronunţându-se pentru asprirea pedepselor, potrivit unui sondaj efectuat de Centrul de Cercetări Socio-Umane LUMEN şi de Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii „Ştefan cel Mare”.

278 afişări
Imaginea articolului Locuitorii din Nord Est sunt în favoarea privării de libertate şi vor asprirea pedepselor

Locuitorii din Nord Est sunt în favoarea privării de libertate şi vor asprirea pedepselor (Imagine: Sebastian Tataru / Mediafax Arhiva Foto)

Centrul de Cercetări Socio-Umane LUMEN arată, într-un comunicat, că în parteneriat cu Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, a realizat, în perioada 1 noiembrie 2016 – 15 ianuarie 2017, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României, o cercetare cantitativă bazată pe ancheta prin chestionar privind percepţia publică asupra sancţiunilor din România pe un eşantion de 1056 de persoane având o marjă de eroare de ± 3%.

Studiul face parte dintr-un demers mai amplu vizând construcţia socială a profesiei de consilier de probaţiune, iar printre cele mai importante concluzii ale sondajului este cea potrivit căreia 59% din respondenţi consideră că pedeapsa cu închisoarea este utilă în reintegrarea socială a infractorilor, chiar şi a celor care au săvârşit fapte cu caracter penal al cărui pericol social este scăzut, relatează corespondentul MEDIAFAX.

Referitor la asprimea pedepselor aplicate în România, respondenţii au considerat în proporţie de 40% că acestea sunt blânde, sau foarte blânde; 36% că acestea nu pot fi considerate nici aspre, dar nici blânde, şi doar 20% au considerat că acestea sunt aspre sau foarte aspre.

În ceea ce priveşte politicile penale dezirabile, 66% din respondenţi consideră necesară o înăsprire a pedepselor, 22% consideră că ar trebui menţinute la nivelul actual şi doar 6% consideră că asprimea acestora ar trebui redusă.

În ceea ce priveşte poziţionarea respondenţilor faţă de pedeapsă, 25% s-au situat pe o poziţie obiectivist-retributivă (dacă au comis o faptă antisocială, indivizii trebuie să facă puşcărie); alţii 22% pe o poziţie socială, neprizonocentrică, deschisă către alternative sociale (închisoarea este o şcoală pentru infractori); respectiv 17% pe o latură umanistă (chiar dacă au săvârşit o faptă, infractorii au şi ei o serie de drepturi), iar în ceea ce priveşte infracţiunile a căror pericol social este restrâns, 32% dintre respondenţi au apreciat că pedeapsa cu închisoarea nu constituie o soluţie pentru acest tip de fapte, susţine sursa citată.

Totodată, se menţionează că atitudinea generală rămâne una retributivă, pedepsele alternative la închisoare fiind văzute în continuare prioritare, 25% alegând varianta prizonocentrică, chiar şi atunci când sunt confruntaţi cu opţiuni care pot trimite la alternative necarcerale, chiar şi când sunt evocate costurile sociale ale încarcerării. În ceea ce priveşte centrarea justiţiei pe drepturile omului, doar 17% dintre respondenţi o consideră prioritară.

„Privitor la alternativele necustodiale în ansamblul lor, într-o proporţie de 36% respondenţii se opun utilizării acestora, considerându-le generatoare de noi infracţiuni din cauza asprimii scăzute a acestora; 35% sunt în favoarea utilizării alternativelor necustodiale acestora în pedepsirea infractorilor a căror fapte penale nu constituie un pericol social major, iar 22% se arată în favoarea utilizării acestora în pedepsirea oricăror tipuri de infractori”, se arată în comunicat.

Chestionaţi în mod expres cu privire la utilitatea pedepsei cu închisoarea în reintegrarea socială a infractorului care a săvârşit infracţiuni cu pericol social scăzut, respondenţii au fost în majoritate de acord (59%) că aceasta este parţial utilă sau foarte utilă, doar 21% exprimându-se împotriva utilităţii acestei forme de pedepsire a infractorilor a căror fapte au un grad de pericol social scăzut. 15% dintre respondenţi consideră că pedeapsa cu închisoarea nu poate fi considerată nici utilă, nici inutilă.

Prin acest studiu s-a remarcat că activitatea Serviciilor de Probaţiune – a căror misiune este să gestioneze aplicarea sancţiunilor necustodiale şi a libertăţii supravegheate în cazul pedepselor cu suspendare – este necunoscută unui număr de 59% din respondenţi, procent ce ar putea fi considerat mai mare dacă se ţine cont de rata de 11% de non-răspunsuri.

„Concluzionăm că societatea românească, cel puţin în regiunea în care s-a desfăşurat cercetarea, este mai degrabă în favoarea sancţiunilor privative de libertate, pronunţându-se pentru asprirea pedepselor. Sancţiunile necustodiale sunt văzute ca alternativă, în special pentru situaţia unor fapte penale cu grad scăzut de pericol social. Acest lucru poate să se datoreze, pe de o parte, insatisfacţiei cu privire la calitatea vieţii, dominantă în rândul populaţiei din regiunea studiată, şi, pe de altă parte, slabei informări publice cu privire la alternativele necustodiale, rolul şi activitatea Serviciilor de Probaţiune”, se arată în comunicat.

Din eşantionul folosit la cercetare au făcut parte 484 persoane de sex masculin şi 572 persoane de sex feminin, din care 49% sub 30 de ani, 31% persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani, 20% cu vârsta peste 45 de ani; dintre respondenţi 4% sunt fără studii, 44% au studii medii şi 52% au studii universitare şi postuniversitare.

Centrul de Cercetări Socio-Umane LUMEN funcţionează în cadrul Asociaţiei Lumen, fiind atestat de către Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică şi Inovare în domeniul cercetării transdisciplinare, în ştiinţele sociale şi în cele umaniste, iar activitatea se desfăşoară în domenii de impact ale practicii sociale, se mai arată în comunicat.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici