Lovitura de stat de la 23 august 1944: 80 de ani de la evenimentul care a schimbat parcursul României

Ziua de 23 august 1944 este o zi importantă în istoria României, fiind ziua în care Regele Mihai I l-a demis pe Ion Antonescu – aflat în funcţia de prim-ministru al ţării – şi a cerut arestarea acestuia.

Evenimentul marchează, totodată, şi momentul în care România a întors armele împotriva Puterilor Axei – Germania Nazistă, Japonia şi Italia Fascistă – şi s-a alăturat Aliaţilor (Naţiunile Unite) – URSS, SUA şi Anglia.

Semnificaţia zilei de 23 august 1944

Mareşalul Ion Antonescu se afla la guvernarea României în momentul în care regele Mihai I a decis să dea lovitura de stat. El a fost numit în funcţie de către regele Carol al II-lea încă din septembrie 1940, iar în timpul guvernării sale, România a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial alături de Puterile Axei.

Cu toate acestea, demiterea lui Antonescu prin decret regal a venit la pachet încetarea unei guvernări militare, în cadrul căreia el îşi conferise cea mai mare parte a puterii. Acesta este momentul în care România declară război Germaniei Naziste şi trece în tabăra care până atunci i-a fost adversară – Naţiunile Unite. În aceste condiţii, România începe tratativele de armistiţiu şi se aliază cu Uniunea Sovietică.

În seara de 23 august 1944, Regele Mihai I anunţa poporul despre deciziile luate şi a citit Proclamaţia către ţară.

„Români,

În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite. (...)

Români,

Dictatura a luat sfârşit şi cu ea încetează toate asupririle. Noul guvern înseamnă începutul unei ere noi în care drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor ţării sunt garantate şi vor fi respectate. Alături de armatele Aliate şi cu ajutorul lor, mobilizând toate forţele naţiunii, vom trece hotarele impuse prin dictatul nedrept de la Viena, pentru a elibera pământul Transilvaniei noastre de sub ocupaţia străină".

Trecerea de la regimul antonescian la cel comunist

După demiterea şi arestarea mareşalului Antonescu, guvernarea ţării este preluată de generalul Constantin Sănătescu, iar cabinetul a fost format cu reprezentanţi ai partidelor democrate, cu ofiţeri ai armatei şi cu unii politicieni comunişti.

Armistiţiul semnat cu Uniunea Sovietică a fost momentul în care România a început să piardă, treptat, suveranitatea şi demnitatea naţională. Guvernul nou format a trebuit să admită pierderile teritoriale suferite până atunci în cadrul războiului şi să acorde cele mai importante funcţii comuniştilor.

Trei ani mai târziu, la 30 decembrie 1947, regele Mihai I este obligat să abdice, marcând astfel începutul sovietizării României şi venirea comuniştilor la putere, regim care a ţinut până în 1989.