Luarea de mită la Vama Siret, un proces coordonat, organizat ierarhic

Primii 15 arestaţi în cazul de la Siret sunt poliţiştii de frontieră Elena Cosmicius, Mihai Doru Tocilă, Elena Cosic, Andrei Ciobanu, Sorin Sumaniuc, Iulian Radu, Matei Constantin Florin, Vasile Secrier, Constantin Doru Andrişan, Virgil Jităriuc, Adrian Holca, Daniel Grigoraş, Toader Ilieiş, Cristian Filipoaia şi Vasile Ovidiu Sasu. Ei au fost arestaţi, vineri, de către un judecător al Curţii de Apel Bucureşti (CAB), care şi-a motivat decizia şi a fost publicată luni.

În şedinţa de vineri, când s-a solicitat arestarea acestora, procurorul a susţinut că inculpaţii au comis, în concurs, infracţiuni grave, prima, o infracţiune de crimă organizată, fiind o pluralitate constituită cu un număr mare de autori, iar cealaltă, o infracţiune continuată, de corupţie cu un număr foarte mare de acte materiale. Altfel spus, există nu numai infracţiuni grave, ci şi cauze de agravare.

În acest context, lipsa unei reacţii prompte, viguroase a instituţiilor statului faţă de astfel de fapte grave - care nu sunt incidente izolate, minore, ci fapte care subminează interesele publice - generează un sentiment de insecuritate, de extinsă nemulţumire socială şi poate fi percepută de cetăţeni ca un act de complicitate, de sfidare, ca o tolerare a unor astfel de comportamente, a reţelelor de crimă organizată, a folosirii autorităţilor publice pentru îmbogăţiri spectaculoase, frauduloase, peste noapte, a susţinut procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit motivării instanţei.

În opinia acuzării, pericolul social concret rezidă în principal din natura faptelor, frecvenţa şi caracterul lor repetitiv, din calitatea de poliţişti de frontieră, din colaborarea dintre şefi şi subalternii lor în săvârşirea infracţiunilor de corupţie.

"Inculpaţii sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice, ceea ce face ca activitatea lor infracţională să fie de o mare gravitate şi de un ridicat pericol social, prin potenţialul de discreditare şi prin neîncrederea cetăţenilor în această instituţie a statului. Pericolul social concret mai rezultă şi din faptul că inculpaţii şi-au traficat atribuţiile de serviciu, făcând din exercitarea lor o sursă constantă de venituri ilicite, iar lăsarea lor în libertate şi, implicit în funcţiile pe care le deţin ar aduce o gravă atingere desfăşurării activităţii PTF Siret", a mai spus procurorul.

În opinia acestuia, relevant este şi faptul că, din întreaga activitate infracţională a inculpaţilor, rezultă că aceştia în deplină cunoştinţă de cauză, s-au asociat în vederea desfăşurării de activităţi ilicite, respectiv traficarea funcţiei în scopul dobândirii de bani şi bunuri necuvenite. Relevant este şi faptul că, din întreaga activitate infracţională a inculpaţilor, rezultă că aceştia în deplină cunoştinţă de cauză, s-au asociat în vederea desfăşurării de activităţi ilicite, respectiv traficarea funcţiei în scopul dobândirii de bani şi bunuri necuvenite.

În decizia de arsetare a celor 15, judecătorul Curţii de Apel Bucureşti arată că inculpaţii, în calitate de lucrători de poliţie în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Siret, judeţul Suceava, în baza unei înţelegeri prealabile, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au pretins, primit sau acceptat, direct sau indirect, sume de bani şi bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera în perioada septembrie 2010 - ianuarie 2011, în scopul de a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu privind controlul de frontieră şi a le permite introducerea în România a unor bunuri (în general ţigări din Ucraina) peste limita legală admisă, faptă încadrată în disp. art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, precum şi faptul că au constituit un grup structurat pe turele de serviciu şi au acţionat în mod coordonat în scopul comiterii unor infracţiuni mai grave (cum este cea de luare de mită) pentru a obţine beneficii materiale şi financiare, faptă încadrată în disp. art. 7 din Legea 39/2003.

"Analizând ansamblul actelor şi lucrărilor dosarului, Curtea apreciază că măsura arestării preventive funcţionează ca un mijloc de prevenire sau înlăturare a unor împrejurări sau situaţii de natură să pună în pericol eficienta desfăşurare a procesului penal. Ca instituţie a dreptului procesual penal arestarea preventivă este pusă la dispoziţia organelor judiciare penale şi constă în privarea de libertate a unei persoane, aceasta fiind determinată de condiţiile şi împrejurările în care se desfăşoară procesul penal. Scopul acestei măsuri îl constituie realizarea cadrului optim pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii procesuale, potrivit scopurilor procesului penal", explică instanţa.

În speţă, spune sursa citată, pericolul social potenţial se apreciază şi în raport cu reacţia opiniei publice, rezonanţa faptelor de care sunt învinuiţi inculpaţii, comportamentul inculpaţilor, ţinându-se seama de funcţiile pe care aceştia le ocupau la momentul respectiv.

Contestaţiile celor arestaţi în cazul de corupţie de la PTF Siret vor fi judecate de către judecătorii Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează cercetări penale faţă de 59 de persoane între care un comisar de poliţie de frontieră, lucrători de poliţie la Punctul de trecere a frontierei (PTF) Siret-Suceava şi lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal Siret.