Lupta pe numirea şefilor de parchete. Două decizii esenţiale ale CCR. Zegrean: „În Constituţie nu scrie dacă preşedintele trebuie să numească. E de discutat”

Scoaterea preşedintelui şi mutarea centrului de influenţă în procedura de numire a şefilor de parchete a fost tentaţia constantă în cazul modificărilor legii privind statutul procurorilor şi judecătorilor, de mai bine de 10 ani încoace. Asta în condiţiile în care, în Constituţie, nu se vorbeşte explicit de numirea de către şeful statului în funcţiile de conducere. Articolul 134 prevede doar că „CSM propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii”, scrie Gândul.

1462 afișări
Imaginea articolului Lupta pe numirea şefilor de parchete. Două decizii esenţiale ale CCR. Zegrean: „În Constituţie nu scrie dacă preşedintele trebuie să numească. E de discutat”

Lupta pe numirea şefilor de parchete. Două decizii esenţiale ale CCR. Zegrean: „În Constituţie nu scrie dacă preşedintele trebuie să numească. E de discutat”

„În Constituţie nu scrie dacă preşedintele trebuie să numească sau altcineva. Scrie doar că procurorii funcţionează sub autoritatea ministrului Justiţiei. Deci e de discutat", a declarat, pentru Gândul, fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean, explicând că procedura de numire e prevăzută în lege, nu în Constituţie. El a comentat că lumea percepe ca fiind neconstituţională modificarea propusă pentru că „aşa ne-am obişnuit să fie numiţi de preşedinte”.

Există două decizii ale Curţii Constituţionale care fac referire exact la articolul 54 din legea 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, în care este reglementată procedura de numire. Ambele sunt de neconstituţionalitate, însă explicaţiile judecătorilor sunt relevante.

Prima dintre ele, din 2008, se referă tocmai la scoaterea şefului statului din procedura de numire. Modificarea a fost declarată neconstituţională, însă pe motiv că s-a încălcat principiul bicameralismului, forma propusă de parlamentarii PSD Rodica Stănoiu şi Florin Iodache fiind modificată în Camera decizională. În forma finală, articolul avea o formulare asemănătoare celei propuse azi de MJ: „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul secţiei de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”

Interesant este că actualul ministru al justiţiei, Tudorel Toader, la vremea respectivă judecător al CCR, a avut, alături de Valentin Zoltan Puskas, opinie separată, explicând chiar de ce nu este neconstituţional ca preşedintele să fie scos din procedura de numire a şefilor de parchete.

„ Art.134 alin.(1) din Constituţie partajează atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii/ i ale Preşedintelui României cu privire la numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor. În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. În calitate de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii propune, iar Preşedintele României, în exercitarea rolului de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, numeşte în funcţie judecătorii şi procurorii. Pornind de la reglementările legale potrivit cărora admiterea în magistratură se face prin concurs organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, considerăm că textul constituţional analizat are în vedere atribuţia Preşedintelui de a învesti în funcţie magistraţii, judecători şi procurori, cu consecinţa dobândirii inamovibilităţii, respectiv a stabilităţii, urmată de exercitarea atribuţiunilor specifice autorităţii judecătoreşti. În mod simetric, Preşedintele României are şi atribuţia eliberării din funcţie a judecătorilor şi procurorilor. Textul constituţional nu se referă însă şi la numirea în funcţiile de conducere, aspecte ce ţin de cariera profesională a magistraţilor. Aşadar, legiuitorul nu are constrângeri de rang constituţional în stabilirea soluţiei legislative privind numirea procurorilor în funcţiile de conducere. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în baza art.134 alin.(4) din Constituţie, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei”, se arată în opinia separată semnată de Toader şi Puskas, în 2008.

Un an mai târziu, Curtea se pronunţă din nou pe articolul 54 din legea 303, după o excepţie ridicată de Sindicatul Independent al Juriştilor din România, excepţie respinsă, însă în care se fac din nou precizări privind rolul preşedintelui în numirea şefilor de parchete, şi invocându-se libertatea legiuitorului de a reglementa competenţa şefului statului în materie.

„Art.134 alin.(1) din Constituţia României prevede atribuţia Preşedintelui României de a-i numi în funcţie pe judecători şi pe procurori, cu excepţia celor stagiari, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. În aplicarea acestor prevederi, legiuitorul are libertatea de a reglementa competenţa Preşedintelui României de a-i numi în funcţie, inclusiv în funcţii de conducere, şi de a-i revoca pe toţi magistraţii la care textul constituţional se referă”, se arată în decizia 551 din 2009.

O interpretare similară a avut Ministerul Justiţiei şi în 2013, la o solicitare a preşedintelui la acea vreme Traian Băsescu, care susţinea că articolul 134 din Constituţie prevede că preşedintele trebuie să numească şefii parchetelor, la propunerea CSM. "Textul constituţional nu se referă însă şi la numirea în funcţiile de conducere, aspecte ce ţin de cariera profesională a magistraţilor. Aşadar, legiuitorul nu are constrângeri de rang constituţional în stabilirea soluţiei legislative privind numirea procurorilor în funcţiile de conducere", arăta MJ, într-o "interpretare corelativă" a prevederilor constituţionale şi legale în vigoare.

CSM l-a vrut pe preşedinte în lege

Dincolo de deciziile CCR, excluderea preşedintelui din procesul de numire a şefilor de parchete nu a fost susţinută de CSM, care a transmis acest lucru printr-un aviz la propunerea legislativă în acest sens, iniţiată de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. 

CITEŞTE CONTINUAREA PE GÂNDUL

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici