Majoritatea angajatorilor nu se înghesuie să transparentizeze salariile, deși timpul până la implementarea Directivei Europene care cere asta trece repede
Sondaj derulat de eJobs: 62% dintre angajatori nu sunt pregătiți să implementeze Directiva Europeană privind transparența salarială, care urmărește să reducă diferențele de remunerare dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană.
Noua directivă a Comisiei Europene prevede, printre altele:
- Transparență încă din faza de recrutare – angajatorii trebuie să publice sau să comunice intervalul salarial (minim – maxim) pentru un post, înainte de interviu
- Dreptul angajatorilor la informații – orice salariat poate cere date despre nivelurile salariale medii pentru posturi similare, defalcate pe gen
- Interdicția confidențialității salariale – angajatorii nu mai pot impune clauze care interzic discuțiile despre salariu între colegi
- Raportare obligatorie – companiile cu peste 100 de angajați trebuie să publice periodic date despre diferențele salariale dintre femei și bărbați
- Sancțiuni – statele – membre trebuie să prevadă amenzi și despăgubiri pentru cazurile de discriminare salarială
- Povara probei se mută – în caz de proces, angajatorul trebuie să demonstreze că nu a discriminat angajatul.
Directiva trebuie implementată până în 2026, dar angajatorii din România spun, potrivit eJobs, că nu sunt pregătiți.
Toți o știu, nimeni n-o vrea
22% au spus că sunt parțial pregătiți pentru Directivă, 16% sunt foarte pregătiți și deja au o politică de transparență salarială, pe care o și aplică.
„Deși nu mai este un subiect nou pentru angajatori și toți cunosc Directiva și faptul că nu mai durează mult până când va fi și implementată, în continuare vedem un procent care nu reușește să treacă de 40% al joburilor care au salariul afișat în anunțul de angajare.
Excepție fac job-urile blue collar, adresate candidaților fără studii superioare, unde argumentul salarial este definitoriu”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs.
O Directivă care dă bătăi de cap
La întrebarea despre cum se raportează compania din care fac parte la transparența salarială în momentul postării de noi joburi disponibile, 34% au răspuns că publică salariul pentru majoritatea pozițiilor noi, 10% fac acest lucru doar pentru pozițiile entry-level, în timp ce 56% nu îl afișează deloc.
41,7% recunosc că se tem de faptul că o astfel de abordare transparentă ar putea genera potențiale nemulțumiri ale angajaților actuali cu privire la diferențele dintre salariile pe care le primesc și cele care sunt oferite candidaților pentru pozițiile vacante.
21% consideră că aceste informații trebuie să rămână confidențiale, iar 14,6% cred că publicarea salariilor va duce la o gestionare mai anevoioasă a negocierilor salariale cu noii candidați.
„Le e teamă că nu atrag candidați pentru că nu oferă salarii competitive”
Alte riscuri pe le văd în adoptarea acestei directive sunt legate de costurile administrative ridicate aferente implementării, dar și faptul că vor fi dezavantajați în atragerea candidaților pentru că nu oferă salarii competitive.
„Sunt și angajatori care văd mai degrabă beneficii în implementarea transparentizării pieței salariilor, principalul fiind creșterea capitalului de încredere în relația cu angajații și candidații.
Alte beneficii menționate au mai fost reducerea diferențelor salariale și promovarea echității de gen, precum și atragerea de talente într-un timp mai scurt.
De altfel, inclusiv datele noastre arată că anunțurile cu salariul afișat primesc până la de patru ori mai multe vizualizări și aplicări decât celelalte”, spune Raluca Dumitra.
Beneficii vs. riscuri
30% spun, pe de altă parte, că nu văd beneficii, ci doar riscuri într-o astfel de măsură.
În ciuda acestui fapt, 66% dintre participanții la sondaj declară că mesajul care are cea mai mare rezonanță în comunicarea cu potențialii angajați este cel legat de pachetul salarial.
Sondajul a fost realizat în luna septembrie, pe un eșantion de 198 de respondenți – specialiști în HR, manageri de departament, team leader și antreprenori.