Măsuri de protecţie în cazul unui nor radioactiv: Cum ne putem proteja de radiaţii/ Administrarea corectă a pastilelor cu iod

Explozia rachetei nucleare din nordul Rusiei, de pe 8 august 2019, a stârnit un val de îngrijorare în rândul populaţiei europene. Zvonuri despre posibila prezenţă a unui nor radioactiv au luat cu asalt reţelele de socializare, astfel intensificând panica resimţită de oameni. La data de 17 august 2019, autorităţile române au anunţat că „nu există niciun pericol radiologic pentru populaţie sau pentru mediu”, dar este important, totuşi, să cunoaştem măsurile de protecţie necesare în cazul unui dezastru nuclear.

9406 afișări
Imaginea articolului Măsuri de protecţie în cazul unui nor radioactiv: Cum ne putem proteja de radiaţii/ Administrarea corectă a pastilelor cu iod

Ce să facem în cazul unui dezastru nuclear. Cum ne protejăm de radiaţii

În primul rând, este recomandat să ne adăpostim în casă pentru a reduce riscul de expunere la radiaţii. „Rămânând înăuntru cu uşile şi geamurile închise, puteţi reduce expunerea la radiaţii cu până la 40%”, scrie Nuclearelectrica.

O incintă dintr-o clădire reprezintă un bun adăpost. Dacă vi se va comunica să rămâneţi acasă, la serviciu sau la scoală, faceţi următoarele:

  • Intraţi într-o încăpere.
  • Închideţi toate uşile, ferestrele şi gurile de aerisire.
  • Opriţi sistemele de ventilaţie.

Oamenii se pot proteja împotriva radiaţiilor şi prin alte măsuri practice, precum limitarea la maxim a timpului petrecut în apropierea sursei nucleare, transmite Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

În cazul unui dezastru nuclear, nu ar trebui să folosim telefoanele decât dacă este absolut necesar, pentru că liniile telefonice trebuie să rămână libere pentru operatorii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. 

Dacă vă aflaţi în maşină, trebui să închideţi geamurile şi sistemul de ventilaţie cât mai repede cu putinţă.

Dacă aţi fost în aer liber în timpul dezastrului nuclear, este recomandat să vă scoateţi hainele şi să le depozitaţi în saci de plastic. În plus, trebuie să vă curăţaţi părul şi corpul prin spălare. Astfel, veţi îndepărta particulele de praf radioactiv de pe corp. Atunci când vă îmbrăcaţi cu alte haine, ar trebui să le luaţi dintr-un dulap închis. 

Dacă în aer există iod radioactiv, el este introdus în plămâni prin inhalare şi de acolo, o parte va pătrunde în sistemul circulator, de unde va fi absorbit de glanda tiroidă. O măsură eficace de a preveni absorbirea iodului radioactiv de către tiroidă este administrarea pastilelor de KI (iodură de potasiu). 

Administrarea de pastile de iod trebuie făcută rapid în cazul unei urgenţe. Unui adult i se recomandă o doză iniţială unică de 130 miligrame, echivalentă a 100 mg de iod (doar două tablete). Acestea pot fi mestecate sau înghiţite. 

Administrarea de iod pentru copii se va face in functie de varsta, astfel:

Copii cu varsta peste 12 ani – 2 tablete;
Copii cu varsta intre 3 si 12 ani – 1 tableta/zi;
Copii cu varsta intre 1 luna si 3 ani – o jumatate (1/2) tableta/zi;
Nou-nascutii pana la o luna – o singura administrare de un sfert (1/4) tableta dizolvata in lapte, apa, limonada sau altceva similar.

Nivelul radiaţiilor în România, după explozia rachetei nucleare din Rusia. 

Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) a transmis că nu există nicio modificare a radioactivităţii mediului în România, ca urmare a exploziei de săptămâna trecută de la o bază militară din Rusia, incident considerat de tip nuclear.

CNCAN informează că măsurătorile efectuate pe teritoriul Romaniei, în perioada 8 august până în prezent, indică faptul că, în momentul de faţă, în România nu există nicio modificare a radioactivităţii mediului.

„Pot să vă confirm că în toată această perioadă cât am făcut aceste monitorizări pe tot teritoriul României, radioactivitatea probelor de aerosoli la o limită de avertizare de 50 de becquereli/metru cub (unitate de măsură pentru radioactivitate) şi de alarmare de 200 becquereli/metrucub, nu au depăşit 5 becquereli/metru cub, la Constanţa având, de exemplu 2 becquereli /metru cub, iar în Bucureşti 4,5 becquereli /metru cub. Cele mai mici valori sunt la Arad, Baia Mare, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Piatra Neamţ şi Babele, adică pe tot teritoriul României”, a precizat Rodin Traicu, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, printr-un comunicat de presă.

Reprezentanţii CNCAN mai spun că fac analize comparative la 24 de ore pentru a urmări orice fel de variaţie a radioactivităţii atât în aerosoli, cât şi în depuneri fixate şi în apă, precum şi a radiaţiilor gamma.

Anunţul autorităţilor despre posibila prezenţă a unui nor radioactiv deasupra României

Nu există date care să indice existenţa unui risc radiologic pentru populaţia României, arată, într-un comunicat comun, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Comisia pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Agenţia pentru Protecţia Mediului.

​De asemenea, reprezentanţii celor trei instituţii susţin că nici la nivel internaţional nu au fost raportate modificări ale nivelului de radioactivitate a mediului.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului monitorizează în permanenţă radioactivitatea mediului, iar la măsurătorile efectuate din 8 august şi până în prezent „nu există nicio modificare a fondului natural din punct de vedere a radioactivităţii mediului”.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici