Medic: Aproape 80% din sarea pe care o mâncăm ne este pusă în farfurie de industrie

Aproape 80% din sarea consumată este "pusă în farfurie" de industrie, iar acest procent ridicat, împreună cu stilul de viaţă nesănătătos, a crescut incidenţa bolilor cardiovasculare, motiv pentru care Fundaţia Română a Inimii vrea o ştampilă verde pe produsele sănătoase, potrivit dr. Dan Gaiţă.

1225 afişări
Imaginea articolului Medic: Aproape 80% din sarea pe care o mâncăm ne este pusă în farfurie de industrie

Medic: Aproape 80% din sarea pe care o mâncăm ne este pusă în farfurie de industrie (Imagine: Shutterstock)

Sub sloganul "Noi ne-am pus inima la treabă! Tu ce faci?", Fundaţia Română a Inimii şi Societatea Română de Cardiologie au lansat, miercuri, "Săptămâna Inimii", campanie menită să atragă atenţia asupra riscurilor apariţiei bolilor de inimă.

"În România sunt, anual, 250.000 de decese, dintre care 150.000 sunt cauzate de bolile cardiovasculare, majoritatea de ateroscleroză, boală care poate fi prevenită. Numărul bolnavilor este mult mai mare, este de ordinul milioanelor. Putem vorbi de şase-şapte milioane de oameni care suferă de boli de inimă şi ştim că peste cinci milioane au hipertensiune arterială. Alarmant este că a scăzut şi vârsta la care apare boala, pentru că toată această patologie aterosclerotică este cauzată de modul nostru de viaţă. (...) Boli care apăreau la 40-50-60 de ani apar acum la 20 de ani", a declarat, cu acest prilej, prof. dr. Dan Gaiţă, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii.

Potrivit lui Gaiţă, consumul mare de sare reprezintă unul dintre riscurile multor afecţiuni, fiind necesară reducerea ingestiei de sare cu 30%.

"Tot ce mâncăm este sărat. La ce să renunţăm? Ştim că aproape 80 la sută din sarea pe care o mâncăm ne este pusă în farfurie de industrie. Comisia Europeană ne reglează multe din aceste lucruri. Nu se spune exact câtă sare se pune în telemea sau în caş. De aceea, Fundaţia Română a Inimii vrea să pună o ştampilă verde pe produsele sănătoase, cu mai puţină sare. Ar fi bine să renunţăm la semipreparate, la mezeluri, la brânzeturi. Să fim mai atenţi la produsele pe care le luăm, să ne uităm mai mult la legume şi fructe", a adăugat medicul.

Prof. dr. Dan Gaiţă a mai spus că viaţa la oraş "îndeamnă" la un stil de viaţă nesănătos, astfel că oamenii trebuie să-şi optimizeze stitul de viaţă.

"Ştim că nu hipertensiunea arterială, nu diabetul zaharat, nu hipercoeleterolemia, ci viaţa urbană reprezintă un risc major pentru bolile cardiovasculare. Iar asta pentru că viaţa urbană înseamnă mâncare pe fugă, semipreparate foarte dulci sau foarte sărate, nu facem mişcare pentru că nu avem timp, aerul este foarte poluat, fumăm, într-un cuvânt, nu avem timp pentru noi. Ceea ce trebuie să reînvăţăm este să ne păstrăm momente pentru noi. Cei care dorm jumătate de oră după prânz trăiescu cu zece ani mai mult decât ceilalţi", a explicat medicul.

Dan Gaiţă a subliniat, de asemenea, necesitatea unui proiect dedicat patologiei cardiovasculare - "Ziua Inimii în România" -, în condiţiile în care bolile de inimă cauzează de opt ori mai multe decese în rândul femeilor decât cancerul de sân.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici