#metoo | Un subiect tabu în România: „Victimele hărţuirii sexuale nu au suportul necesar, au o temere de a sesiza instituţiile”

În doi ani (2015-2016) au fost depuse doar patru plângeri legate de hărţuire sexuală, cu toate că aceste cazuri sunt mult mai multe şi mult mai dese, după cum a explicat, pentru Gândul, Csaba Asztalos, preşedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD). 

„Victimele hărţuirii sexuale nu au suportul necesar, au o temere în a sesiza instituţiile abilitate. Există o serie de motive pentru care nu se spun aceste lucruri. Noi putem să soluţionăm o plângere, în sensul în care putem să aplicăm o amendă. Dar, dacă se adresează instanţelor de judecată, pot obţine despăgubiri morale sau materiale. În România, în ultimii ani, am avut cazuri destul de grave, mai ales în zona universitară, Iaşi, Cluj, am avut un caz la Arad, într-o instituţie publică, în care o funcţionară a înregistrat şeful şantajând-o sexual. În toate aceste cazuri avem plângeri penale pe rol, respectiv, am mai avut situaţii de hărţuire sexuală în zona universitară, chiar şi la univeristăţi din Bucureşti, care au fost soluţionate”, explică Asztalos.

Potrivit informaţiilor existente, avem de-a face cu o subraportare a cazurilor la CNCD, iar din datele existente reiese că hărţuirea are loc în mod frecvent în raporturile şef/subaltern.

Organizațiile studențești cer legi mai clare împotriva hărțuirii sexuale, hărțuirii morale și abuzului de autoritate în universități. Ce declară ANOSR

„De ce nu se fac plângeri? Plângeri în legătură cu ce? Pentru că sunt, de fapt, două fenomene evidenţiate. Avem hărţuirea sexuală în cadrul unei instituţii, iar ea este sancţionată, şi avem hărţuirea stradală, în spaţiul public. (…)  Nu ai un cadru legal care să te protejeze de hărţuirea în spaţiul public”, spune Oana Băluţă, conferenţiar universitar şi activistă pentru drepturile femeilor, care a urmărit îndeaproape problematica drepturilor femeilor în ultimii ani.

Potrivit Codului Penal, hărţuirea sexuală este definită ca „pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”.

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

Citeşte şi: Campania #Metoo. Doi profesori din Capitală, acuzaţi de hărţuire sexuală de foste eleve şi studente. Surse din cadrul poliţiei: Nu au fost înregistrate plângeri

Citeşte şi: COM: #MeToo în România: da, şi eu am fost abuzat(ă) de o ideologie

Citeşte şi: #metoo | Tarantino recunoaşte: „Am ştiut îndeajuns cât să fi făcut mai mult”. Mărturisirile regizorului american despre Harvey Weinstein

Citeşte şi: #metoo | Mărturia cutremurătoare a unei cântăreţe care a fost violată de un preşedinte de federaţie din fotbalul mondial

Citeşte şi: #metoo | Rimaru a fost dat afară din firma de comunicare Centrade | Cheil, în urma acuzaţiilor de hărţuire

Citeşte şi: PRIMUL bărbat care a răspuns campaniei #MeToo împotriva agresiunii sexule, ca să-şi recunoască fapta: Am întrebat-o dacă o pot săruta

Citeşte şi: #MeToo. Călin Ionescu, zis şi Rimaru, de la trupa RACLA, contestă acuzaţiile de hărţuire sexuală: Am avut interacţiuni mai puţin respectuoase cu semenii mei, interacţiuni de care nu sunt mândru, regret şi le cer scuze

Citeşte şi: #metoo | Poliţia Română încurajează persoanele hărţuite să depună plângere

Citeşte şi: Rimaru, membru al trupei RACLA, acuzat de hărţuire, de mai multe tinere, în cadrul campaniei #Metoo

Citeşte şi: #MeToo a ajuns şi în România. Fenomenul s-a viralizat în scurt timp pe paginile de Facebook